Europa

articolul anterior articolul urmator

Franţa, spre duminica tuturor surprizelor

9
19 Apr 2017 17:12:45
Horia Blidaru
Le Pen şi Macron continuă să conducă în preferinţe, cu 22-23% din intenţiile de vot, 
în timp ce Fillon revine pe locul trei, cu 19-20%, devansându-l
pe Mélenchon, stabilit la 18-19%
Le Pen şi Macron continuă să conducă în preferinţe, cu 22-23% din intenţiile de vot, în timp ce Fillon revine pe locul trei, cu 19-20%, devansându-l pe Mélenchon, stabilit la 18-19%

De la o zi la alta, înaintea prezidenţialelor din Franţa, sondajele devin tot mai strânse. Cu patru candidaţi cotaţi cu şanse aproximativ egale, incertitudinea e deplină. Mai rar un prim tur la o tensiune care s-ar putea să o depăşească pe cea din runda finală. Cel mai probabil, cei încă absenteişti şi indecişi vor decide soarta alegerilor de duminică.

Nu mai puţin de şase variante sunt acum luate în calcul pentru turul secund, de la disputa dintre candidaţii liberali (Macron-Fillon) ori dintre populiştii radicali anti-sistem (Le Pen-Mélenchon), până la finala Le Pen-Macron care ar exclude, în premieră în istoria celei de-a V-a Republici, cele două mari forţe tradiţionale – Socialiştii şi Republicanii – din competiţia decisivă.

Marine Le Pen şi Emmanuel Macron continuă să conducă în preferinţe, poziţionaţi aproximativ la egalitate, cu 22-23% din intenţiile de vot, în timp ce François Fillon revine pe locul trei, cu 19-20%, devansându-l uşor pe Jean-Luc Mélenchon, stabilit la 18-19% după avansul spectaculos determinat de prestaţia sa din cele două dezbateri televizate. Candidatul Partidului Socialist, Benoît Hamon, e blocat la 8%, iar ceilalţi şase candidaţi se află sub 4%. În turul II, în eventualitatea unei calificări a lui Marine Le Pen, aceasta ar pierde, conform sondajelor, în faţa oricăruia dintre rivali, cu diferenţe între 10% şi 20%.

Până duminică, două variabile vor decide soarta alegerilor: participarea şi volatilitatea. Procentul inedit de absenteişti e, în sfârşit, în scădere: în ultima săptămână, rata prezenţei probabile la vot a crescut cu 6%. Acest fapt a diminuat cota lui Le Pen, limitată la un bazin captiv. Acum două săptămâni, într-o ţară în care, de regulă, 4 din 5 cetăţeni se duc la vot, numai 65% se declarau hotărâţi să se prezinte. În 2002, fragmentarea scenei politice (16 candidaţi) şi un absenteism de 28,4% contribuiau la calificarea lui Jean-Marie Le Pen în turul secund.

În ceea ce priveşte indecizia celor dornici să voteze, sondajele avertizau, de acum două luni, că unul din doi francezi nu avea încă opţiunea definită. Acum două săptămâni, ponderea coborâse abia la o treime. Între explicaţiile invocate de observatori se află: decepţia produsă, atât la dreapta, cât şi la stânga, de mandatele lui Sarkozy şi Hollande; ieşirea din cursă, în alegerile primare, a favoriţilor de până atunci, Alain Juppé şi Manuel Valls; scandalul judiciar în care e implicată familia Fillon şi care a diminuat şansele celui socotit, în decembrie, ca marele preferat.

Mai ales oferta dezamăgitoare, în raport cu imensa aşteptare a cetăţenilor pentru o schimbare reală, e considerată cauza absenteismului şi indeciziei, care menţin suspansul până în ultimul moment.

Candidatura atipică a lui Macron – care mizează pe suport atât din zona stângii, cât şi de la dreapta – alimentează, la rândul ei, incertitudinea. La începutul lui aprilie, 38% din potenţialii alegători ai lui Macron declarau că şi-ar putea schimba preferinţa.

De 36 de ani, francezii n-au mai fost atât de indecişi şi de împărţiţi în opţiuni. Şi în 1981, patru favoriţi şi-au disputat turul I, în condiţiile divizării dreptei între liberalii reuniţi în jurul preşedintelui în exerciţiu, Valéry Giscard d'Estaing, şi gaulliştii conduşi de fostul său premier, Jacques Chirac, respectiv a stângii între socialiştii lui François Mitterrand şi comuniştii conduşi de Georges Marchais. În turul al doilea, Mitterand, perdant în alegerile din 1965 şi 1974, l-a învins pe d'Estaing, punând capăt unei dominaţii a dreptei ce data de 23 de ani.

Acum, pe ultimii metri, în contextul atât de fragil, există multe necunoscute care pot bascula opţiunile francezilor, precum atentatul dejucat în prag de alegeri, vizându-l, pare-se, pe Fillon, ori mobilizarea disperată a candidaţilor pe ultimii metri sau suportul de ultimă oră al unor personalităţi, ca acela recent anunţat de fostul premier socialist Valls pentru dizidentul Macron. De aceea, duminică ne putem aştepta la orice. Mai ales dacă avem în vedere că, acum un an, trei din cei patru competitori principali nici măcar nu existau în sondaje şi calcule.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Stefanescu Marian
19.04.2017, 21:20:48

Orice ar alege,de Franţa tot se va alege prafu'.De vreo 30 de ani este condusă numai de idioţi şi nici acum nu a găsit pe nimeni mai de soi.Macron este un căţeluş al lui Merkel,Fillon face parte din mafia franceză Melenchon este un comunist iar Le Pen o populistă de tip fascist.Săraca Franţă,a avut mult noroc în istoria ei,dar acum norocul ei s-a terminat.

+1 (3 voturi)
Octavian Remus Mocanu
20.04.2017, 08:35:23

Fapt e ca oricare candidat ar obtine victoria la presedintie, va fi cu mainile legate din cauza polarizarii accentuate in electorat, chestie care se oglindeste in viitoarele parlamente. Ce e amuzant e ca asta intervine pe fondul redresarii situatiei economice in UE, si intr-o societate fara mari probleme cum printre toate tarile mari ale G* numai in Germania mai gasesti.

0 (2 voturi)
Sertorius
20.04.2017, 14:23:51

Eu cred că nu se pune problema unor „mâini legate”. Aș zice mai degrabă că viitorul președinte al Franței are mâinile prea libere, mai libere decât și-ar dori probabil. Ce vreau să spun? Miza acestor alegeri prezidențiale franceze o reprezintă viitorul Uniunii Europene. Date fiind pârghiile largi de putere conferite Palatului Elysee de către Constituția Franței, următorul prezident francez ar putea organiza un Frexit și o dizolvare, pe cale de consecință, a UE sau ar putea orienta lucrurile în direcția opusă, împreună cu viitorul cancelar al Germaniei care va rezulta din alegerile din septembrie. Le Pen sau Melenchon vor alege, probabil, prima variantă, ceilalți, pe cea de-a doua.

-1 (1 vot)
IacobM
20.04.2017, 08:56:00

Marine Le Pen este singura solutie pentru o tara sufocata de imigranti. Franta nu inseamna doar catedrala Notre Dame si Turnul Eiffel... mergeti intr-o suburbie a oricarui oras francez si veti avea impresia ca sunteti undeva in Orientul Mijlociu nu in inima Europei.

-1 (5 voturi)
marius cristian
20.04.2017, 09:40:19

Mai ales dacă avem în vedere că, acum un an, trei din cei patru competitori principali nici măcar nu existau în sondaje şi calcule. Exact sunt iepurii otraviti scosi din joben de sistemul corpocratist corect politic pentru a bara ascensiunea miscarii crestin nationaliste conduse de dna Le Pen ....

-2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (9)