Europa

articolul anterior articolul urmator

Germania, alegeri de importanţă europeană: Candidaţi cu origini româneşti, coaliţii favorabile României. UE se teme de un eventual vid de putere creat după retragerea Angelei Merkel

5
26 Sep 2021 09:58:01
Autor: Viorica Marin
Germanii îşi aleg parlamentarii, dar şi viitorul cancelar. FOTO EPA
Germanii îşi aleg parlamentarii, dar şi viitorul cancelar. FOTO EPA

Legislativele de duminică vor hotărî nu doar formaţiunea politică care va conduce ţara în următorii ani, dar şi rolul Berlinului la nivel european. Retragerea Angelei Merkel de pe scena politică suscită temeri privind un eventual vid de putere în cadrul Uniunii Europene, confruntată cu proiecte decisive pentru supravieţuirea sa, dar şi cu speranţa unei reînnoiri.

Campania electorală s-a încheiat sâmbătă, în preziua alegerilor generale din Republica Federală Germania. 
 
Din ultimul sondaj dat publicităţii rezultă că Partidul Social-Democrat (SPD) va obţine cele mai multe voturi, 25 la sută. Alianţa formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială bavareză (CSU) ar obţine numai 22 de procente. În ceea ce priveşte celelalte partide, electoratul ar vota într-o proporţie de 17 la sută pentru Partidul Ecologist; pentru cel liberal (FDP) intenţionează să voteze 11 la sută; Partidul Stângii, Die Linke, e cotat cu 6 procente şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) cu 11 procente. Toate celelalte partide care mai participă la scrutin ar acumula 8,5 procente. Se pare că nici unul nu are vreo şansă să treacă de pragul necesar de 5 procente. 
 

Fostul şef al spionajului intern, Hans-Georg Maaßen, candidează independent

 
Şanse de a câştiga un mandat există pentru unii candidaţi independenţi care în circumscripţiile lor obţin 50 la sută din voturi. Pe diferitele liste ale circumscripţiilor electorale există două rubrici, una nominală şi una cu partidele participante. Candidaturi independente au fost anunţate şi de către politicienii înscrişi în anumite partide, dar care nu au fost acceptaţi pe listele formaţiunilor. Ar fi de amintit în acest context, poate cel mai cunoscut caz, şi anume cel al fostului şef al Serviciului Intern de Informaţii, Hans-Georg Maaßen, un creştin-democrat ultraconservator care întreţine contacte cu cercuri considerate fasciste şi radicale de dreapta. Maaßen candidează ca independent în land-ul răsăritean Turingia. În est, politicieni autoritari, naţionalişti şi conservatori au o priză cu mult mai mare decît în vest.
 
Candidatul creştin-democrat la funcţia de cancelar, Armin Laschet, a refuzat să se distanţeze de Maaßen şi a evitat în timpul campaniei electorale să răspundă tranşant la întrebările puse în legătură cu fostul şef al serviciului. Laschet a tot repetat că între creştin-democraţi şi AfD nu va exista niciodată vreo formă de colaborare. Maaßen, în schimb, a declarat că o colaborare cu AfD nu trebuie exclusă din start.  Din sondajul citat se desprinde limpede că nici un partid nu va obţine un număr suficient de voturi pentru a forma singur guvernul. Vor trebui create alianţe, ceea ce va fi extrem de complicat. Negocierile privind formarea unei coaliţii se vor prelungi, probabil, până-n noiembrie sau chiar decembrie. Rămâne deschisă şi întrebarea cine va deveni cancelar, Olaf Scholz de la social-democraţi, deocamdată cu cele mai multe şanse, sau rivalii săi: creştin-democratul Armin Laschet şi ecologista Annalena Baerbock.
 

Candidaţi, originari din România

 
Între cele 6.211 de persoane care candidează pentru un mandat în viitorul Bundestag, se află şi cetăţeni originari din România care speră să devină parlamentari. Cel mai cunoscut candidat din această categorie este Bernd Fabritius. El candidează din partea Uniunii Creştin-Sociale, bavareze (CSU). La ultimele alegeri, din 2017, n-a obţinut voturi suficiente. Juristul Fabritius, născut în 1965 la Agnita, este Preşedintele Uniunii Izgoniţilor (germani din Europa de Est – Bund der Vertriebenen, BdV) şi preşedinte al Uniunii Saşilor Ardeleni, repatriaţi în Germania (Verband der Siebenbürger Sachsen in Deutschland). A revenit în martie 2021 în Bundestag, după ce un alt deputat a renunţat la mandatul său. În aprilie 2018, Fabritius a fost numit în funcţia de însărcinat guvernamental pentru minorităţi şi strămutaţi, notează RFI. Are numeroase contacte în România şi reprezintă aripa moderată a partidului bavarez care deseori s-a opus liniei politice urmărită de cancelara Angela Merkel. Bernd Fabritius a recunoscut public, că este homosexual ceea ce în anumite cercuri conservatoare şi homofobe nu e agreat.
 
Cei mai mulţi candidaţi, originari din România, se află pe listele partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
 
 
Joana Cotar, născută în 1973 la Piteşti, este poate cea mai cunoscută, ea fiind deja membră a Bundestag-ului din 2017. Cotar reprezintă aripa moderată a AfD. Pe listele Partidului Stîngii (Die Linke) candidează Robert Binder, născut în 1986 la Sibiu, şi Tudor Paul Costin, născut în 1984 la Craiova. Pe listele ecologiştilor candidează Gabriela Gianina Zimmermann, născută în 1970 la Piatra Neamţ, pe cele ale partidului care-şi spune Alegătorii liberi (Freie Wähler) se află Arnold Günther Reuss, născut în 1982 la Miercurea Sibiulu.
 
Într-o circumscripţie din Berlin candidează pentru social-democraţi Ana-Maria Trăsnea, născută în 1994 la Piatra-Neamţ. Două persoane originare din România se află şi pe listele unui partid nou, pro-european, care-şi spune VOLT. Este vorba despre Mathias Radu născut în 1986 la Bucureşti, şi despre Andreea-Cristina Gheorghe, născută în 1981 la Constanţa. În prezent, Partidul VOLT deţine cîte un mandat în Parlamentul European şi în cel olandez. Ca independentă, originară din România, candidează Marliese Barbara Lenz, născută în 1960 în Orăştie.
 

Coaliţii favorabile Bucureştiului

 
Numele vitorului cancelar german îi preocupă nu doar pe germani, ci şi pe europeni. Actualul cancelar creştin-democrat, Angela Merkel, a ghidat Germania, în ultimii ani, printr-o criză economică, o criză a migraţiei şi o pandemie. Germania s-a manifestat, de asemenea, în timpul conducerii ei ca o forţă în Europa. Merkel a fost un element de stabilitate nu doar Germania, ci şi în Uniunea Europeană. În lipsa unui cancelar la fel de puternic, este neclar care va fi în viitor rolul Germaniei la nivel european.
 
Rezultatul alegerilor de duminică va juca un rol semnificativ pentru păstrarea continuităţii atât pe axa Bucureşti-Berlin. Armin Laschet, candidatul creştin-democrat la funcţia de cancelar, vine din aceeaşi familie politică, Partidul Popular European, cu partidul la guvernare la Bucureşti, dar şi cu preşedintele Iohannis, care în plus are şi origini germane, Recent Laschet şi-a prezentat o strategia de securitate prin care ar vrea să recupereze Estul Europei. În consecinţă o coaliţie de tip „Jamaica” (după culorile steagului insulei, în care negru e pentru creştin-democraţi, galben pentru liberali şi verde pentru ecologişti) este favorablă României. 
 
Eventuala coaliţie „semafor” (în care social-democraţii sunt reprezentaţi de culoarea roşie şi ar face o combinaţie cu liberalii şi cu ecologiştii) poate fi, de asemenea, favorabilă României. În fond, ambele coaliţii ar fi pro-europene, mai ales că verzii şi liberalii (FDP) au idei pro-integrare bine conturate.  În plus, social-democratul Olaf Scholz, care şi-a consolidat poziţia după ultima mare dezbatere televizată, este un atlantist convins.
 
Retragerea Angelei Merkel de pe scena politică suscită temeri privind un eventual vid de putere în cadrul Uniunii Europene, confruntată cu proiecte decisive pentru supravieţuirea sa, dar şi cu speranţa unei reînnoiri, comentează AFP joi.
 
În ultimele luni, liderii UE şi-au înmulţit omagiile şi mulţumirile faţă de cea care a condus Germania din 2005, aproape la fel de mult timp precum cancelarul Reunificării, Helmut Kohl (1982-1998).
 
Premierul olandez Mark Rutte a salutat "enorma autoritate" a acesteia. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat în ce măsură spiritul analitic al acestei chimiste, doctor în ştiinţe, a fost crucial pentru a debloca negocieri europene, uneori interminabile.
 
Angela Merkel, cel mai longeviv şef de guvern printre democraţiile europene, a jucat un rol decisiv în UE, explică politologul Janis Emmanouilidis, de la European Policy Centre (EPC). Ea îşi va lua rămas bun la câteva luni după alegerile legislative germane de duminică, perioadă în care se va forma un nou guvern.
 
"Bineînţeles, plecarea sa lasă un vid", a declarat expertul citat pentru AFP, evocând "sfârşitul unei epoci". În cursul celor 16 ani în care s-a aflat la putere, Angela Merkel a trebuit să facă faţă unei "crize permanente" a UE, de la criza financiară din 2008 până la pandemia de coronavirus, trecând prin Brexit, aminteşte acelaşi expert.
 
Discursurile sale asupra Europei nu vor intra însă în Istorie. Lipsită de o mare viziune, cancelarul îşi datorează buna imagine talentelor sale de administrator pragmatic, care i-au permis să menţină unitatea UE în adversitate, forjând compromisurile necesare.
 
Ea a dovedit "continuitate şi fermitate", ceea ce numeroşi europeni au apreciat în perioade de incertitudini. "Viitorul cancelar va trebui mai întâi să capete anvergură înainte de a putea pretinde să o înlocuiască în acest rol", subliniază el. Nu contează dacă acesta se va numi Armin Laschet (CDU), Olaf Scholz (SPD) sau Annalena Baerbock (Verzi).
 
Potrivit unui studiu efectuat în 12 ţări ale UE de către Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale (ECFR), 41% dintre persoanele intervievate afirmă că ar vota mai degrabă pentru Angela Merkel decât pentru Emmanuel Macron dacă ar trebui să aleagă un preşedinte pentru Europa.
 
În timpul crizei euro, la începutul anilor 2010, ea a suscitat totuşi indignare după ce a întârziat să vină în ajutor ţărilor îndatorate, ca Grecia, generând temeri la un moment dat de o implozie a monedei unice.
 
„Angela Merkel nu a salvat Europa”, afirmă fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. „Este naraţiunea germană că ea a fost la originea tuturor soluţiilor în crizele grave", a declarat el cotidianului belgian Le Soir. „Nu subestimez rolul pe care ea l-a jucat, dar sunt departe de a-l supraestima pentru că şi-a trăit propriile ezitări în timpul acestei perioade care a fost printre cele mai dificile ale construcţiei europene”, a afirmat Juncker.
 
Potrivit acestui veteran al politicii luxemburgheze, Merkel a acţionat totuşi ca o „femeie de stat”, deschizând frontierele germane refugiaţilor în 2015, în pofida atacurilor cărora le-a fost ţintă în ţara sa şi „ea a acţionat bine” în timpul pandemiei, acceptând un plan de salvare istoric de 750 miliarde de euro care a întruchipat solidaritatea europeană.
 
Fostul ministru spaniol de externe, Ana Palacio, reproşează cancelarului „strategia sa constând în a aştepta ca situaţiile disperate să necesite măsuri disperate”. Această strategie „a fost adesea în profitul celor care încalcă regulile”, susţine ea, referindu-se la tergiversările germane faţă de şeful guvernului ungar, Viktor Orban, a cărui ţară s-a îndepărtat de valori europene.
 
Or, UE se confruntă cu provocări istorice: reconstruirea unei economii puternice după pandemie, lupta împotriva schimbării climatice, afirmarea rolului său geopolitic în faţa SUA şi a Chinei...
 
„Angela Merkel a menţinut poate abil statu quo-ul asupra continentului în cursul ultimilor ani, dar provocările cu care se confruntă Europa în prezent cer soluţii radicale şi nu schimbări cosmetice. UE are nevoie astăzi de o Germanie vizionară”, apreciază Piotr Buras, de la ECFR. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Utilizator Adevărul
26.09.2021, 10:07:23

Comentariu considerat abuziv.

Florin Ioanid
26.09.2021, 11:49:52

Ce nu se înțelege este faptul ca marii câștigători ai acestor alegeri din Germanii vor fi ecologiștii. Aceștia vor întra la guvernare indiferent cine va fi pe primul loc, fie CDU fie SPD. Aici putem sa vorbim despre catastrofa care va distruge Europa pentru ca verzii vor impune polica de reducere a emisiilor de carbon cu niște costuri imense. Practic toți banii vor fi direcționați spre decarburare iar taxele pe emisiile de carbon vor creste exponențial în următorii cinci ani în Germania. Aici nu ma refer doar la emisiile de gaze de la autoturisme ci și la gazele rezultate din încălzirea locuințelor. Problema este ca Germania da tonul și la nivel de UE. Asa ca să va țineți fraților, ca ăștia ne duc direct în gard. Falimentul scrie pe noi.

+1 (3 voturi)
Kongo-Müller
26.09.2021, 12:31:20

Corect ! Cel mai incompetent candidat din cei trei, e cel mai castigat. Baerbock n-ar nici o sansa, dar va face coalitie cu SPD-istul Scholz. Viitorul Germaniei si a UE e tot mai sumbru.

-7 (7 voturi)
Lucifer
26.09.2021, 11:50:23

Germania, kaput.

-1 (1 vot)
Stefan din Nord
26.09.2021, 12:36:39

Deutschland uber alles

-7 (7 voturi)
Modifică Setările