INFOGRAFIC Grecii, în chinurile reformei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parlamentul grec a început să adopte legile cerute de creditorii internaţionali pentru ca statul elen să primească banii necesari pentru a scăpa de faliment.

 Pachetul iniţial de reforme promis zonei euro de premierul grec Alexis Tsipras a trecut miercuri după-amiază prima barieră legislativă, fiind avizat de cele patru comisii specializate din Parlamentul de la Atena, legislativul grec urmând - probabil spre miezul nopţii - să se pronunţe prin vot asupra acestor măsuri, precum şi a acordului în ansamblu. 
 

„Este un acord dificil şi numai timpul va putea spune dacă este sustenabil“, a spus în faţa comisiei parlamentare pentru reforme ministrul de finanţe Euclid Tsakalotos. El a subliniat că noile măsuri de austeritate vor amplifica recesiunea, dar a evidenţiat şi unele elemente pozitive ale înţelegerii, precum diminuarea ţintei excedentului primar la buget.
 

Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras a înaintat marţi Parlamentului un proiect care ratifică acordul cu creditorii şi prevede suplimentarea veniturilor anuale şi economii de 4,5 miliarde de euro, prin noi taxe şi reforme în sistemul asigurărilor sociale.

Acordul Greciei cu creditorii internaţionali, care conţine cele mai dure condiţii impuse vreodată statului elen în schimbul unui nou program de salvare, ar putea trece prin Parlament cu sprijinul opoziţiei, în pofida dezertărilor din coaliţia de guvernare. 

Grecia are nevoie acută de bani. Până lunea viitoare, UE estimează că Grecia are nevoie de aproximativ 7 miliarde de euro pentru a fi în măsură să ramburseze datoriile faţă de Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Până la data de 5 august va mai fi nevoie de alte 5 miliarde de euro. 

Aceşti bani ar urma să acopere nevoile stringente ale Greciei până la intrarea în vigoare a noului acord de salvare, proces a cărui durată ar putea fi de câteva săptămâni.

Negocierile pentru acordarea unei sume între 82 şi 86 de miliarde de euro vor începe numai după ce Atena va îndeplini criteriile impuse de creditori, respectiv după aprobarea acestor măsuri de către parlamentul german şi celelalte foruri legislative ale statelor din zona euro.
 

Liderii europeni încearcă găsirea unei soluţii financiare de urgenţă, legală, care să pompeze bani în vistieria Greciei, scrie DW.
 

Eurogrupul a anunţat că se va reuni joi dimineaţă prin teleconferinţă pentru a evalua dacă Atena a îndeplinit primele obligaţii asumate şi pentru a discuta propunerea Comisiei Europene de a acorda Greciei un credit punte în valoare de 7 miliarde de euro destinat plăţilor urgente.

Bani de la Comisia Europeană

Comisia Europeană propune un împrumut punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia, prin intermeniul Mecanismului European de Stabilitate Financiară (EFSM) pentru acoperirea necesarului de finanţare din luna iulie, potrivit Reuters. 

Propunerea prevede ca împrumutul să aibă o maturitate de maximum trei luni şi să fie rambursat EFSM din banii care vor fi obţinuţi de Grecia din fondul de salvare al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), după finalizarea negocierilor pentru viitorul program de salvare în valoare de 86 de miliarde de euro. 

În plus, CE a anunţat, miercuri, că vor fi mobilizate peste 35 de miliarde de euro până în 2020 pentru a veni în sprijinul economiei greceşti, comisarul Corina Creţu precizând că Atena are nevoie atât de reforme, cât şi de „investiţii ambiţioase“ pentru a repune economia pe drumul cel bun. 

Tsipras nu crede în acord

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a recunoscut marţi seară că acordul cu creditorii pentru un al treilea plan de ajutor financiar este un text în care „nu crede“, dar „l-a semnat pentru a evita dezastrul ţării“. Tsipras a mai afirmat că a negociat acordul „cu cuţitul la gât“.„Adevărul dureros este că această cale cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusă“, a afirmat cu amărăciune Tsipras. Printre altele, el a sugerat că băncile din ţară, închise din 29 iunie, ar putea rămâne închise încă cel puţin o lună.

Grevă în transportul public

Transportul public din Grecia a suferit perturbări miercuri, din cauza unei greve organizate la apelul sindicatului angajaţilor bugetari Adedy, care se opune noilor măsuri de austeritate prevăzute de acordul semnat cu creditorii şi supus votului în Parlament, relatează site-ul ziarului Liberation.

Este vorba despre prima grevă după câştigarea alegerilor de către partidul radical de stânga, Syriza, în ianuarie. 

La metroul din Atena au fost programate întreruperi ale programului de lucru la începutul dimineţii şi la sfârşitul serii, în timp ce reţeaua feroviară a ţării nu funcţionează. Greva afectează şi ministerele şi colectivităţile locale, farmaciile fiind, de asemenea, închise pentru proteste faţă de modificări ale reglementărilor din sector, prevăzute de noile măsuri. 

info 1
info 2
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite