Incompetenţi sau timoraţi? Cum au pierdut spionii britanici indiciile unei interferenţe ruse în referendumul privind Brexitul

Susţinătorii Brexit au sărbătorit în faţa Parlamentului din Londra separarea Marii Britanie de Uniunea Europeană. FOTO EPA-EFE

Raportul privind amestecul Rusiei în referendumul asupra Brexitului, publicat cu o întârziere de 10 luni, scoate la ideală un portret al spionilor britanici prea timoraţi sau prea incompetenţi pentru a răspunde unei ameninţări ruse crescânde şi tentativelor de a influenţa voturile privind Brexitul, notează The Observer. Premierul britanic denunţă faptul că laburiştii se folosesc de ancheta Rusiei pentru a pune la îndoială voturile pentru Brexit.

În ce măsură a ştiut MI5 despre Alexander Udod, un ofiţer de informaţii rus, şi eforturile sale de cultivare a pro-Brexiterilor? Acesta a sosit în 2015 la Londra pentru o conferinţă a Partidului pentru Independenţa Marii Britanii aparent în calitate de observator politic, dar s-a dovedit a fi un spion sub acoperire din interiorul ambasadei Moscovei de la Londra.

El a intermediat mai multe întâlniri între susţinătorii Brexitului şi oameni de afaceri ruşi, între care şi o cină de şase ore între ambasadorul rus Alexander Yakovenko şi un om de afaceri din Bristol, Arron Banks - cel care avea să finanţeze campania pentru Brexit cu o sumă fabuloasă: 9 milioane de lire sterline, în lunile de dinaintea referendumului britanic din 2016. Banks ar fi primit o ofertă de afaceri exclusivistă din partea unei companii aurifere ruse în schimbul ajutorului său. Acesta neagă că s-ar fi întâmplat aşa ceva.

În ultimii patru ani, politicile Rusiei şi Marii Britanii au fost remarcabili de aliniate, notează Luke Harding şi Mark Townsend în The Observer. Dacă Brexitul a fost văzut de Theresa May şi de succesorul său, Boris Johnson, ca împlinire a voinţei populare, pentru Rusia a fost un succes colosal prin diminuarea puterii Marii Britanii şi înstrăinarea Londrei de partenerii săi.

Comitetul pentru informaţii şi securitate (ISC) din parlamentul britanic a fost uimit să descopere lipsa de cooperare a agenţiilor de securitate britanice în ancheta privind interferenţa Rusiei în procesul electoral britanic. Întrebat cu privire la acest lucru, MI5 a prezentat „şase rânduri”, se arată în raport. 

Centrul Guvernamental de Comunicaţii (GCHQ), o agenţie de securitate şi informaţii, nu a investigat fabrica de troli din Saint Petersburg, care a pompat milioane de mesaje pro-Leave, iar la rândul său MI6 nu a căutat să afle ce punea la cale Kremlinul.

Surse ale acestor agenţii au oferit mai multe explicaţii, sugerând că criticile nu sunt corecte: MI5 are într-adevăr o misiune de contrainformaţii permanentă - dar ea protejează şi democraţia Marii Britanii. Surse oficiale spun că serviciile de securitate îşi îndeplinesc responsabilităţile independent de interferenţe politice sau că acestea depind de sarcini trasate din interiorul puterii britanice - cabinetul premierului, comitetul comun de informaţii şi guvern. Astfel ele au o mai mică libertate operaţională decât FBI-ul în SUA, alături de o rezistenţă tradiţională în a se amesteca în chestiuni politice.

Raportul a arătat însă cât se poate de clar că guvenul nu s-a arătat deloc interesat să ancheteze contribuţia lui Vladimir Putin la Brexit - nici May, şi nici Johnson. Mai mult decât atât, nici nu a vrut să ştie, şi ar fi „evitat activ” să sape după dovezi. Imediat ce Comitetul de informaţii din parlament a cerut o anchetă după publicarea raportului, Johnson s-a grăbit să o respingă. Totuşi surse oficiale guvernamentale au lăsat de înţeles că, dacă ar primi undă verde, agenţiile de securitate ar fi extrem de dornice să coopereze.

Johnson a vorbit însă de „Islingtonian Remainers”, care refuză să accepte Brexitul şi vor să dea impresia că ruşii sunt cei care au produs Brexitul.

Totuşi acestea sunt chestiuni care privesc securitatea naţională, nu politicile tribale. Totodată în pofida faptului că euroscepticii e posibil să fi fost beneficiarii interferenţei Rusiei în 2016, tot ei ar putea fi mai puţini fericiţi când Moscova va interveni şi asupra votului pentru independenţa Scoţiei.

Fără o anchetă detaliată nu se poate afla ce a ştiut MI5 despre Udos şi activităţile secrete iniţiate de la ambasada Moscovei. Potrivit concluziilor ISC, spionii nu au acordat atenţia cuvenită şi nu au putut să evalueze la timpul potrivit ascensiunea unei Rusii agresive, ignorând semnale de alarmă timpurii precum campania în social media privind primul vot pentru independenţa Scoţiei, în 2014.

Agenţiile de securitate spun însă că nu au trecut nimic cu vederea şi că ameninţarea venită de la Moscova a primit aceeaşi atenţie ca şi altele.

Fostul şef al biroului pentru Rusia al MI6, Christopher Steele, a declarat în mărturia sa în parlamentul britanic că elitele ruse şi-au găsit un favorabil teren de influenţă în Marea Britanie iar Londra a devenit un Londongrad, cu numeroase firme de consultanţă plătite de Moscova.

El spune că serviciile de securitate guvernamentale sunt extrem de limitate şi sumare în privinţa unor ameninţări mai puţin tradiţionale şi influenţe venite din Rusia, care acţionează prin mediul de afaceri pentru operaţiuni de informaţii.

Spionii lui Putin au reuşit până acum să acţioneze cu impunitate în Marea Britanie, care a reacţionat tardiv la ameninţări. În martie 2018, MI5 a detectat activităţi intense neobişnuite în cadrul ambasadei ruse din Kensington - persoane au fost văzute intrând şi părăsind ambasada într-un ritm frenetic. Până să fie făcută conexiunea cu otrăvirea dublului agent rus Sergei Skripal şi a fiicei sale, cei doi asasini ruşi erau deja fugiţi. Ulterior, Udod a fost expulzat ca spion de May.

 Aşa că undeva în sistemul MI5 este şi un dosar cu privire la Udod- el ar putea face lumină asupra referendumului din 2016 şi a rolului Rusiei, notează The Observer.