VIDEO Peste 100 de persoane reţinute în timpul violenţelor din Turcia, la un an de la izbucnirea protestelor din Istanbul
0
Peste 100 de persoane au fost reţinute, sâmbătă, la Istanbul, cu ocazia unei demonstraţii de stradă care marchează un an de la izbucnirea mişcării antisistem. Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.
Poliţia a fost deja mobilizată, încă de la primele ore ale dimineţii, în Piaţa Taksim din Istanbul pentru a respinge manifestanţii care vor să marcheze tot prin proteste un an de la izbucnirea mişcării antisistem din Istanbul. Premierul Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că manifestanţii vor fi arestaţi. În Ankara şi Istanbul, forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.
Aproximativ 120 de manifestanţi au fost reţinuţi, a anunţat sâmbătă seară şeful Poliţiei din Istanbul, Selami Altinok, informează agenţia de presă Anadolu. Aceeaşi sursă precizează că patru poliţişti au fost răniţi în timpul protestelor.
Potrivit unei asociaţii de jurişti din Istanbul, cifra reţinuţilor este mai mare decât cea transmisă de şeful Poliţiei, aceasta depăşind 145.
Şi în Ankara au avut loc reţineri, cel puţin 17 oameni fiind săltaţi de poliţişti, informează publicaţia turcă „Hurriyet”.
UPDATE Violenţe în Turcia: Poliţia foloseşte gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor din Ankara şi Istanbul
Poliţia turcă a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, sâmbătă, împotriva manifestanţilor reuniţi la Istanbul şi Ankara pentru a marca un an de la revoltele antiguvernamentale din iunie 2013.
Ciocniri au izbucnit la Istanbul, unde sute de manifestanţi au fost asediaţi de forţele de poliţie pe strada Istiklal, în apropiere de piaţa Taksim, a anunţat un jurnalist al AFP aflat la faţa locului.
La Ankara, poliţia a folosit gaze lacrimogene şi a pus în funcţiune un tun cu apă împotriva a circa 1.000 de manifestanţi din piaţa Kizilay, în centrul capitalei turce.
Anterior, un grup de contestatari a aprins lumânări şi a eliberat porumbei în parcul Guven, unde un bărbat în vârstă de 26 de ani, Ethem Sarisuluk, a fost ucis de un glonţ tras de poliţie anul trecut.
25.000 de poliţişti, 50 de tunuri cu apă, mai multe zeci de vehicule blindate şi elicoptere au fost mobilizate în apropierea Pieţii Taksim pentru a împiedica orice formă de protest.
„Nu veţi putea ocupa Taksim aşa cum aţi făcut anul trecut pentru că trebuie să respectaţi legea”, a declarat Erdogan în cadrul unui discurs rostit la Istanbul în faţa a mii de susţinători, citat de AFP şi preluat de Mediafax. „Dacă veţi merge acolo, forţele noastre de securitate au primit instrucţiuni clare şi vor face tot ce este necesar”, a adăugat el.
Protestele violente care au „aprins” vara trecută 70 de oraşe din Turcia păreau copiate după modelul revoltelor din timpul Primăverii Arabe, care au dărâmat mai multe regimuri autoritare din Orientul Mijlociu: zeci de mii de participanţi, proteste organizate prin intermediul reţelelor de socializare şi nemulţumiri care „mocneau” în clasele de mijloc şi inferioare ale societăţii.
Şi, exact ca în cazul protestelor care au declanşat Primăvara Arabă, un protest restrâns, cu un scop bine definit, a escaladat şi s-a transformat într-o revoltă populară îndreptată, în primul rând, împotriva regimului.
Pe 28 mai, un mic grup s-a strâns în Parcul Gezi din Istanbul. Ei încercau să oprească distrugerea acestui parc - ultimul dintr-un Istanbul acoperit de ciment, sticlă şi zgârie-nori - pentru ca pe acel spaţiu să se ridice un nou mall.
Numărul protestatarilor a început să crească rapid, de la oră la oră, mai ales după ce poliţiştii au intervenit în forţă, cu gaze lacrimogene, pentru a-i înlătura pe manifestaţi. Şi aici, reţelele de socializare au jucat un rol determinant. Potrivit presei din regiune, accesul turcilor la platformele Facebook şi Twitter a fost restricţionat timp de câteva ore sâmbătă, metodă aplicată deseori în timpul protestelor din statele arabe.
„Există acum un nou pericol public numit Twitter. Cele mai sfruntate minciuni pot fi găsite acolo”, a declarat Erdogan în primă instanţă.
De pe 29 mai, distrugerea parcului nu mai era principala nemulţumire. Turcii au început să denunţe autoritarismul regimului aflat la putere şi-l numeau pe premierul Recep Tayyip Erdogan „dictator”. Ei nu mai cer protejarea parcului, ci reformarea sistemului politic.
Protestele au izbucnit ca urmare a tensiunilor acumulate în societate, care au „explodat” din cauza mai multor factori care nemulţumesc segmente importante din populaţie, nu doar pe turcii adepţi ai secularismului, ci şi comunităţile religioase şi o bună parte a electoratului lui Erdogan.
Ard, distrug magazine. Asta e democraţie?Recep Tayyip Erdogan, premierul Turciei
Printre aceşti factori declanşatori s-au numărat condamnarea şi încarcerarea mai multor activişti politici, restricţiile impuse asupra consumului de alcool şi ţăgări, lipsa de acţiuni faţă de conflictul cu Siria, abuzurile comise de poliţişti şi nemulţumirea populară faţă de procesul de încheiere a păcii cu kurzii. Aşa că era doar o chestiune de timp până când un incident individual, precum distrugerea parcului, să declanşeze proteste de amploare.
Exact ca în cazul Primăverii Arabe, protestele s-au intensificat cu o repeziciune ameţitoare. În patru zile, de la grupul restrâns din Parcul Gezi s-a ajuns la peste 235 de proteste în aproape 70 de oraşe din Turcia, iar autorităţile arestaseră peste 1.700 de manifestanţi.
Însă similarităţile dintre Primăvara Arabă şi protestele din Turcia nu se opresc de partea protestatarilor. Premierul Erdogan, devenit chipul tuturor nemulţumirilor strigate pe străzile Istanbulului, a reacţionat exact ca liderii-dictatori din Orientul Mijlociu, ale căror „domnii” de zeci de ani şi-au găsit sfâşitul - de multe ori violent - în ultimii ani.
Parlamentul de la Ankara a aprobat în miez de noapte schimbarea regulilor în baza cărora funcţionează forţele armate, astfel încât acestea au mai puţină putere pentru a se implica în politică şi în alte probleme sociale.
Turcia a reformat regulamentul armatei, acelaşi care dădea cândva puterea generalilor de a interveni în politică, transmite agenţia publică de ştiri Anadolu.
Decizia a venit la mai puţin de două săptămâni de când armata egipteană i-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Morsi şi Frăţia Musulmană, mişcare contestată vehement de Ankara şi premierul Erdogan.
Protestele reprezintă cu siguranţă un test pentru Erdogan, care nu demult era cel mai iubit politician turc şi care se bucura de încrederea majorităţii electoratului, care i-a adus trei mandate consecutive în fruntea guvernului.
Şi Erdogan acuză „agenturile străine”
„Ard, distrug magazine. Asta e democraţie?”, a acuzat Erdogan, pe care protestatarii l-ar fi preferat spăşit sau măcar mai împăciuitor, găsind vinovaţi oriunde în altă parte decât în propriul cabinet. El a cerut încetarea imediată a protestelor, acuzându-i pe manifestanţi că au ca scop destabilizarea Turciei, fiind cel mai probabil manipulaţi de opoziţie şi dând de înţeles că astfel de acţiuni ar putea fi coordonate din exterior.
Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează o posibilă legătură între incidentele din Piaţa Taksim şi puterile străine. „Ancheta serviciilor secrete e în desfăşurare (pentru a determina cine sunt actorii străini din spatele protestelor). Nu putem dezvălui numele lor”, a spus premierul turc.
Însă cea mai mare greşeală făcut de premier a venit într-un discurs: „Mă numesc dictator. Dacă ei compară un servitor umil cu un dictator, eu nu mai am cuvinte”, a spus un Erdogan arogant, care nu a făcut altceva decât să alimenteze indignarea populaţiei.
[<a href="//storify.com/elenadumitru22/pia-a-taksim-inchis-la-un-an-de-la-izbucnirea-prot" target="_blank">View the story "Piaţa Taksim, închisă la un an de la izbucnirea protestelor din Turcia" on Storify</a>]
„Toţi oamenii mei mă iubesc. Aceşti protestatari sunt drogaţi, au consumat substanţe halucinogene, iar protestele împotriva mea sunt coordonate de al-Qaeda”, spunea Muammar Gaddafi pe 24 februarie 2011, la câteva luni de la izbucnirea protestelor din Libia şi cu opt luni înainte să fie capturat şi ucis de forţele rebele.
Singurul compromis pe care Erdogan a fost dispus să-l facă pentru a calma spiritele a fost să renunţe la ideea construirii unui mall în locul parcului şi înlocuirea centrului comercial cu o moschee. Însă propunerea nu s-a bucurat de succes în primul rând pentru că parcul nu mai reprezenta o miză pentru protestatari, iar în al doilea rând pentru că majoritatea turcilor care cer zilele acestea schimbare în clasa politică sunt adepţi ai secularismului, care denunţă intruzinea bisericii în politic.
Astăzi, la un an de la izbucnirea protestelor, adversarii premierului turc Recep Tayyip Erdogan şi-au dat întâlnire în stradă, la Istanbul şi în marile oraşe ale ţării, pentru a marca un an de la fronda antiguvernamentală care a cuprins Turcia şi pentru a denunţa, la fel ca în urmă cu un an, deriva sa autoritară, relatează AFP.
Ca de obicei, Guvernul islamo-conservator a interzis orice reuniune în jurul emblematicei pieţe Taksim din Istanbul, punctul de pornire al revoltei din primăvara lui 2013, ceea ce anticipează noi violenţe între manifestanţi şi forţele de ordine.
Încă de la primele ore ale dimineţii, mii de poliţişti, în civil sau în uniformă au început să intre în Piaţa Taksim cu ordinul de a împiedica orice reuniune. Peste 25.000 de persoane şi aproximativ 50 de tunuri cu apă au fost mobilizate cu această ocazie.
Se încarcă comentariile...
