Europa

articolul anterior articolul urmator

Julio Laporta, director al Oficiului UE pentru Proprietate Intelectuală: „A crescut mult numărul tinerilor români care cumpără produse contrafăcute“

1
1 Jul 2022 05:53:06
Autor: Denis Grigorescu
Julio Laporta este directorul de Comunicare al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală FOTO: EUIPO
Julio Laporta este directorul de Comunicare al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală FOTO: EUIPO

Conform unui studiu al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) dat publicităţii în luna iunie, tinerii români cumpără mai multe produse contrafăcute şi continuă să acceseze conţinut piratat.

EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală) gestionează înregistrarea mărcii Uniunii Europene şi a desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat (RCD), ambele asigurând protecţia proprietăţii intelectuale în toate statele membre ale UE.

Ediţia din 2022 a Barometrului privind proprietatea intelectuală şi tineretul, publicată în luna iunie de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), oferă informaţii actualizate cu privire la comportamentele tinerilor în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală într-un context post-pandemie.

Sondajul analizează cele două aspecte ale încălcării dreptului de proprietate intelectuală: tendinţele din rândul tinerilor care achiziţionează bunuri contrafăcute şi din rândul celor care accesează conţinut piratat, evaluând tendinţele începând din 2016. 

Peste jumătate (52%) dintre tinerii intervievaţi au cumpărat cel puţin un produs contrafăcut online în ultimul an, în mod intenţionat sau accidental, iar o treime (33 %) au accesat conţinut ilegal online. 

Reflectând contextul post-pandemie, noul sondaj a confirmat că 37% din tineri au cumpărat intenţionat unul sau mai multe produse contrafăcute, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu rezultatele anterioare (14 % în 2019). În România, 40% din tineri au cumpărat intenţionat un produs contrafăcut, iar 14 % au accesat cu bună ştiinţă conţinut piratat. 

Julio Laporta, directorul de comunicare al EUIPO din 2019, a acordat un interviu pentru ”Adevărul”, interviu pe parcursul căruia a vorbit şi despre motivele pentru care tot mai mulţi tineri români cumpără produse contrafăcute şi de ce media în România este peste media UE. Licenţiat în Drept, Laporta a lucrat ca avocat la o firmă din Barcelona şi ulterior la Danone, înainte de a se alătura EUIPO în 2000. 

România, peste media UE

ADEVĂRUL: Conform Barometrului EUIPO, tinerii români au cumpărat mai multe produse contrafăcute şi au continuat să acceseze conţinut piratat. Cum poate fi explicată această creştere?

JULIO LAPORTA: În România, 40% dintre tineri (comparativ cu 37% în Uniunea Europeană) au cumpărat intenţionat produse contrafăcute, o creştere considerabilă comparativ cu rezultatele din 2019, când doar 18% dintre tinerii români au admis că au cumpărat produse contrafăcute.

Rezultatele la nivelul Uniunii Europene sunt alarmante şi reflectă creşterea mare a cumpărăturilor online în timpul pandemiei de SARS-CoV-2.

Este interesant de notat că în timp ce costul rămâne principalul factor ce îi determină pe tineri să cumpere un produs contrafăcut, am remarcat că influenţele sociale câştigă teren. Şi nu trebuie să uităm rolul platformelor social media când este vorba de promovarea de produse contrafăcute sau conţinut piratat, unde adesea influencerii şi alte personalităţi publice promovează deschis bunuri pe care tinerii consumatori nu şi le pot permite, făcându-i astfel indirect să achiziţioneze produsuri contrafăcute.

Sunt în vigoare mai multe reglementări legale pentru a lupta împotriva produselor contrafăcute şi conţinutului piratat, la nivel naţional şi european, însă trebuie întărite. Sancţiunile şi pedepsele în aceste cazuri ar trebui să fie descurajatoare, pentru a scădea acest tip de infracţionalitate. 

„Pot contribui la finanţarea activităţilor de crimă organizată“

- 40% dintre tinerii români au cumpărat intenţionat cel puţin un produs contrafăcut, comparativ cu 37% media Uniunii Europene. De ce este România peste media Uniunii Europene în acest caz?

Rezultatele la nivelul Uniunii Europene sunt îngrijorătoare. Când expun motivele pentru care cumpără produse contrafăcute, tinerii români subliniază că acestea sunt mai ieftine decât originalele şi mai uşor de găsit. Este important de subliniat că 29,68% dintre respondenţii români au spus că le este dificil să facă deosebirea între o sursă ce vinde doar produse originale şi o sursă ce vinde falsuri. Un procent peste media Uniunii Europene (26,57%).

Trebuie subliniat un mesaj clar şi puternic legat de produsele contrafăcute: acestea pot ridica riscuri serioase privind sănătatea şi siguranţa cetăţenilor. Aceste produse contrafăcute nu respectă standardele de calitate şi siguranţă şi pot conţine componente sau ingrediente periculoase. De exemplu, în timpul pandemiei, a fost o proliferare a medicamentelor false, inclusiv antibiotice şi calmante sau a echipamentelor şi măştilor de producţie.

Mulţi oameni nu ştiu că atunci când cumpără un produs contrafăcut sau accesează conţinut piratat pot contribui la finanţarea activităţilor de crimă organizată. 

Hainele şi accesoriile, cele mai căutate

 - Care sunt cele mai populare categorii de produse contrafăcute printre tinerii români comparativ cu Uniunea Europeană?

Produsele contrafăcute cele mai cumpărate de tineri în România sunt hainele şi accesoriile (20,29%), urmate de încălţăminte (17,76%) şi dispozitivele electronice (15,69%). Sunt aceleaşi categorii de produse contrafăcute pe care şi tinerii europeni le cumpără cel mai mult.

- La cât s-au ridicat anul trecut importurile de produse contrafăcute în ţările Uniunii Europene?

Raportul EUIPO-OECD intitulat ”Comerţul global cu produse contrafăcute – O ameninţare îngrijorătoare, 2021”, arată că bunurile contrafăcute şi piratate în Uniunea Europeană au o valoare estimată de 119 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ 5,8% din importuri.

Numărul total de produse contrafăcute confiscate la graniţele U.E. şi pe pieţele interne a scăzut după 2019. Aproximativ 66 milioane produse au fost confiscate în 2020, comparativ cu 76 milioane în 2019.

Pandemia a dus la o creştere mare a economiei infracţionale. Producţia şi distribuţia de bunuri contrafăcute a crescut foarte mult pe perioada pandemiei.
 


Vă mai recomandăm şi:

Raport: Falsificatorii s-au adaptat rapid la cererea de produse rezultată din pandemia de COVID-19

 

Haine contrafăcute, în valoare de 220.000 de lei, confiscate în Ialomiţa. Cum era vândută marfa

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Vasile Naftuli
1.07.2022, 11:51:24

Cetățeanul român normal nu poate să-și permită să aibă programe „de firmă” pentru telefon, calculator, să-și plătească facturile și să mai și mănânce.

Modifică Setările