La 32 de ani de la „Lanterna Magică“ a lui Havel, Cehia a îngropat post-comunismul populist şi eurosceptic
0
Primăvara de la Praga, din 1968, s-a răzbunat după 50 de ani. Şi Charta 77, ca şi „Lanterna Magică“ a lui Vaclav Havel, legendarul prim-preşedinte al Cehoslovaciei libere, după 1989, îşi vede răzbunată şi completată victoria împotriva Regimului comunist.
După două zile de scrutin pentru alegerile parlamentare din Slovacia, derulat vineri şi sâmbătă, 8-9 octombrie, cehii au îngropat şi post-comunismul populist şi eurosceptic, creând premisele încheierii carierelor politice ale preşedintelui Milos Zeman, grav bolnav, şi a fostului premier, multimiliardarul Andrej Babis, şi detaşându-se clar de vecinii unguri şi polonezi în abordarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Nu întâmplător, cu această ocazie, şi socialiştii-social-democraţii, şi comuniştii, partide succesoare ale Partidului Comunist Cehoslovac dinainte de 1989, ambii aliaţi ai ANO, partidul lui Babis, au ieşit din Parlament.
Rezultatele surpriză ale unui scrutin al revoltei
Partidul populist al premierului Andrej Babiš, ANO (DA, în română), a fost întrecut în alegeri la limită de către coaliţia de opoziţie de centru-dreapta SPOLU – Împreună, alcătuită din trei partide – conservator, liberal şi creştin-democrat, cu 27,79% din voturi, faţă de ANO cu 27,12%. Pe locul trei a venit o altă coaliţie a liberal-democraţilor, formată din partidul Piraţilor şi cel al Primarilor, PirSTAN, cu 15,62%.
Cel de-al patrulea partid care a intrat în Parlamentul de la Praga cu 200 de locuri în Camera inferioară este partidul de extremă dreapta SPD – Partidul Libertăţii şi Democraţiei Directe, care a câştigat 9,6% din voturi cu o platformă politică explicit anti-imigranţi şi anti-musulmani. Partidul îşi dorea un referendum pentru părăsirea de către Cehia a UE. Nu a reuşit să câştige vreun loc nou în Parlament faţă de cele obţinute la alegerile precedente, şi din cauza lipsei oricărei forme de alianţă posibilă, a devenit în cea mai mare măsură irelevant în politica de la Praga, deşi se visau partid-balama care să decidă viitoarea coaliţie de guvernare.
Rezultatele cele mai surprinzătoare rămân însă cele ale aliaţilor ANO, socialiştii – social-democraţi după nume - şi comuniştii, partide succesoare ale Partidului Comunist Cehoslovac dinainte de 1989, care nu au mai intrat în Parlament. Partidul Social-democrat, fondat în 1893 şi preluat ca nume – ca în România PSD-ul Cunescu – de către foştii comunişti care au dorit să-şi schimbe blana, dar păstrându-şi năravul, nu a atins pragul, adunând doar 4,66% din voturi, în timp ce comuniştii au dispărut complet din viaţa politică a Cehiei, realizând un scor irelevant.
Rezultatul a fost, fără doar şi poate, o surpriză pentru toate partidele, care au notat-o ca atare. Sondajele de opinie preelectorale arătau atât victoria ANO, cât şi a coaliţiei sale care ar fi rămas în funcţie. Înainte de alegeri, Babis conducea un guvern minoritar alături de social-democraţi, susţinuţi de către comunişti în Parlament. Premierul în funcţie a recunoscut înfrângerea, susţinând că nu se aştepta, dar a făcut referire la Preşedintele Milos Zeman, aliat al său, care ar trebui să hotărască soarta viitoarei majorităţi şi mandatul de premier.
Pentru a preîntâmpina presiunile ulterioare, cele 5 partide politice care alcătuiesc coaliţiile învingătoare, aparţinând principalelor partide europene, au trecut peste diferenţe pentru a elimina ANO de la Guvernare, şi au semnat chiar de luni seara acordul – memorandum de coaliţie între SPOLU şi Piraţi-STAN, care au împreună o majoritate confortabilă de 108 fotolii în Parlament. De altfel, această coaliţie funcţionează deja de la alegerile locale în cele mai mari oraşe ale ţării, Praga şi Brno. Petr Fiala, liderul Partidului Civic(PDS) şi al coaliţiei SPOLU, care are un loc în Parlament ca partid sub ANO lui Babis, 71 faţă de 72, este virtual candidat al coaliţiei la poziţia de prim ministru. PirStan au 37 de locuri şi SPD 20.
Ieşirea din scenă a lui Babis şi Zeman – de mână cu socialiştii şi comuniştii
Rezultatul are o largă semnificaţie simbolică, după cum am afirmat mai sus. Comuniştii şi social-democraţii dispar pentru prima oară din Parlament, probabil părăsind cu totul scena politică. Apoi Babis, numit altădată chiar Trump al Cehiei, un om de afaceri extrem de puternic şi cu abordări populiste, a făcut campanie de pe platforme eurosceptice şi anti-imigraţie, aducându-l chiar şi pe Viktor Orban pentru a încerca să obţină un rezultat mai important chiar decât îl anunţau sondajele de opinie. Babis s-a pronunţat împotriva Green Deal-ului European, era sceptic faţă de existenţa încălzirii globale şi dorea chiar desfiinţarea Parlamentului European.
Opoziţia a sărbătorit în stradă, cu fast, victoria, cu mii de oameni salutând schimbarea de la Praga. “Suntem schimbarea şi sunteţi schimbarea” a spus mulţimii liderul coaliţiei Spolu, Petr Fiala, sâmbătă, când deja revendica victoria în faţa mulţimii de susţinători. Şi liderul PirStan, Ivan Bartos, a anunţat deznodământul fără dubiu, ca urmare a rezultatelor, susţinând că există posibilitatea formării în doi a guvenului şi că începe imediat discuţiile cu Spolu. Cei doi au anunţat sfârşitul domiţaţiei lui Andrej Babiš şi victoria partidelor democratice, care încheie epoca de haos şi impredictibilitate europeană pe care a traversat-o Cehia din cauza tentativelor guvernului de a aduce Cehia în siajul Ungariei şi Poloniei în relaţiile cu Uniunea Europeană, negând acordurile europene şi regulile democratice pentru care cehii luptă încă din 1968.
Aici e şi relevanţa simbolică a victoriei, şi sursa optimismului analiştilor şi politologilor cehi, care constată că s-au aşezat astrele pentru a elimina în acelaşi moment şi social-democraţii, şi comuniştii din Parlament, şi pe populiştii ANO ai lui Babis de la Guvernare, marcând triumful liberal democraţiei împotriva relicvelor comuniştilor din fosta Cehoslovacie şi marcând ceea ce numesc Sfârşitul Post-Comunismului în Cehia. Mai mult, Babis este discreditat de acţiunea sa anterioară şi de reacţiile anti-europene şi eurosceptice, de campania sa electorală şi de rezultatele la alegeri, în timp ce şi Milos Zeman se anunţă ca înfrânt în alegeri prin asocierea sa cu ANO şi Babis, dar şi ca urmare a stării de sănătate fragilă şi precară din ultima perioadă.
Pandora Papers şi lovitura proastei gestiuni a Covid-19
Surpriza pierderii alegerilor de către ANO a lui Babis s-a conturat pe un număr de poziţii neconforme cu publicul ceh. Mai întâi, dimensiunea insuficientă a votului vine şi din poziţiile sale eurosceptice, neconforme cu înclinaţia pro-europeană a majorităţii cehilor, dar şi din evenimentele care l-au legat de Pandora Papers dar mai ales de cazul Agrofert, anchetat astăzi de Parchetul European al Codruţei Kovesi, după ce lupta sa cu auditul european a fost pierdută. Şi această ultimă situaţie personală pare să fi jucat un rol în abordările eurosceptice ale ANO.
Subvenţiile europene ajunse la Agrofert, conglomeratul gigantic industrial al său, au generat un imens scandal de conflict de interese, cu care a intrat în disensiune cu Uniunea Europeană chiar mai puternic decât cu poziţia sa faţă de imigranţii ilegali. De aici s-a născut ideea “comportamentelor maligne” ale UE care influenţează Cehia şi-i încalcă suveranitatea, iar Babis şi ANO au descoperit, brusc, că nu mai sunt de acord cu regulile europene, cu principiile şi valorile europene, cu politicile europene şi mai ales cu verificările europene în acest caz.
Invitarea lui Viktor Orban în campanie ca să-l susţină a semnalat cehilor perspectiva rupturii faţă de UE – chiar dacă nu neapărat apropierea de Ungaria şi Polonia. Însă campania partidelor pro-europene câştigătoare au valorificat această situaţie a populiştilor, insistând şi pe faptul că populismul, chiar şi în Cehia, are pe fond rădăcinile tot în partidele comuniste şi că euroscepticismul practicat de Babis, sub faldurile corupţiei şi utilizării de fonduri publice în interes privat sunt tot o relicvă a post-comunismului.
Fireşte că şi apariţia lui Babis în documentele recent lansate ale Pandora Papers a jucat un rol important în alegeri. Chiar dacă sursa pare încă neclară, ca şi trasabilitatea actelor pentru a stabili veridicitatea absolută şi capacitatea de a fi utilizate în instanţă, la nivelul imaginii, impactul asupra lui Babis a fost dezastruos. Chiar şi numai manipularea financiară controversată a banilor europeni, ca să nu vorbim despre spălare de bani şi alte infracţiuni, inclusiv cea de ocultare a surselor şi activelor sale din afaceri, a fost considerată suficientă pentru a pune la îndoială cinstea premierului multimiliardar.
Babis, a cărui avere este estimată la 3,4 miliarde dolari de către Bloomberg, ar fi transferat în secret 22 milioane de dolari prin companii off shore şi a cumpărat o proprietate pe Riviera Franceză în 2009, înainte de a intra în politică. Babis a subliniat că nu a făcut niciodată ceva ilegal, în schimb criticii săi şi mass media a luat documentele drept probă pentru acuzaţiile mai vechi vizând mecanismele de evitare a plăţii taxelor către stat, asta în condiţiile în care ANO a câştigat alegerile din 2017 pe baza unui program care trebuia să combată exact această evaziune fiscală şi “optimizarea profiturilor”.
Nu în ultimul rând, înfrângerea relativă a ANO şi a coaliţiei sale a avut la bază modul nepotrivit de gestionare a pandemiei de COVID -19. Republica Cehă se află astăzi pe locul 26 în numărul de cazuri de Covid 19, cu peste 1,7 milioane de cazuri şi mai mult de 30.000 de decese la 10,7 milioane de locuitori, aflându-se pe locul 7 din lume la numărul de decese raportat la populaţie. Comparativ, Cehia are înregistrate 158,348 de cazuri la un milion de locuitori(faţă de 71,124 România, de exemplu), şi 2,841 de decese la un milion de locuitori (faţă de 2,067 România). Ar fi, astfel, un nou guvern populist dorâmat de criza Covid.
Zeman la ATI şi nesiguranţa consultărilor şi formării guvernului
Totuşi, există o umbră e nesiguranţă privind consultările şi formarea guvernului de la Praga. Această nesiguranţă este dată de declaraţia lui Babis care, deşi a recunoscut înfrângerea, a făcut trimitere la ce va zice preşedintele, care a subliniat că va oferi mandatul partidului cu cel mai mare număr de voturi, adică ANO, nu Partidului Civic din coaliţia deja formată. E o interpretare strictă, nu neapărat a Constituţiei, sau o oricărei norme, cât a cutumelor occidentale, chiar dacă şi Constituţia Cehiei notează că rolul consultărilor şi desemnării candidatului de premier este cel de a forma un Guvern, nu de a forţa sau condiţiona formarea unei alte coaliţii decât una deja existentă.
În al doilea rând, perspectiva consultărilor de miercuri, 13 octombrie, ţine şi de starea de sănătate a lui Milos Zeman, preşedintele ceh fiind transportat de urgenţă şi internat la Terapie Intensivă duminică, la scurt timp după întâlnirea informală cu Babis. Deja luna trecută, Preşedintele, în vârstă de 77 de ani, a stat 8 zile în spitalul militar din Praga, fiind acum în scaun cu rotile şi suferind de neuropatie la un picior. Mai mult, vineri nu a votat în public, la şcoala la care este repartizat, la recomandările medicilor, ci a cerut urna mobilă şi a fost filmat când vota singur la reşedinţa prezidenţială a castelului Lany, în Boemia centrală. Şi un interviu televizat pentru postul CNN ceh programat duminică a fost anulat brusc din cauza stării de sănătate precare.
Speculaţiile despre starea sa de sănătate şi gravitatea bolii sunt în întreaga mass media cehă, astfel că preşedinţia a trebuit să infirme aceste zvonuri prin comunicat oficial. Iată însă că duminică a fost filmată intervenţia Salvării şi mutarea sa la secţia Terapie Intensivă a Spitalului Militar din Praga. Moroslav Zavoral, medicul său, a declarat presei, într-o scurtă intervenţie publică, faptul că spitalizarea preşedintelui se datorează complicaţiilor de la bolile sale preexistente, pentru care era deja sub tratament, refuzând să vorbească despre diagnostic.
Fumător înrăit, Zeman este cunoscut pentru suferinţe la o paleta întreagă de boli, în ultimii ani. Speculaţiile presei sunt multiple şi merg de la o suferinţă majoră care-i ameninţă viaţa la un gest cu substrat politic, care e menit să blocheze procesul şi să-i permită lui Babis să rupă unul din partidele coaliţiei democratice pentru a avea şansa să formeze o majoritate, chiar susţinut de către extrema dreaptă.
Se încarcă comentariile...
