Europa

articolul anterior articolul urmator

Lista neagră a lui Erdogan. Cine sunt „teroriştii” pe care Turcia îi vrea din Suedia şi Finlanda pentru a le permite să adere la NATO

8
7 Jul 2022 13:59:45
Autor: Maria Ţaga
Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei. FOTO EPA-EFE
Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei. FOTO EPA-EFE

NATO a lansat în mod oficial procesul de aderare a Suediei şi Finlandei la alianţa sa militară. Însă o condiţie esenţială pentru Turcia, membră NATO, este predarea a peste 70 de persoane descrise de preşedintele său ca fiind terorişti.

Liderii celor două naţiuni nordice spun că iau în serios această problemă, dar, în cele din urmă, extrădarea este de competenţa instanţelor, nu a politicienilor, relatează BBC. 

Cererile Turciei

Suedia şi Finlanda au solicitat să se alăture alianţei defensive a Occidentului după ce Rusia şi-a lansat războiul în Ucraina. Turcia a fost singurul dintre cele 30 de state membre ale NATO care le-a blocat candidatura până când cele două state nordice au fost de acord cu o serie de cerinţe - inclusiv predarea persoanelor cu presupuse legături cu terorismul.

În cadrul unui memorandum semnat la un summit NATO săptămâna trecută, Finlanda şi Suedia au convenit să abordeze „cererile de deportare sau extrădare a suspecţilor de terorism aflate în aşteptare din partea Turciei în mod rapid şi complet”, cu „cadre juridice bilaterale pentru a facilita extrădarea”.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că Suedia a promis să extrădeze 73 de „terorişti” şi că a trimis deja trei sau patru dintre ei. Cotidianul pro-guvernamental turc Hurriyet a publicat o listă de 45 de persoane, dintre care 33 solicitate din Suedia şi 12 din Finlanda.

Turcia doreşte în special predarea persoanelor pe care le consideră legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat un grup terorist de către UE, SUA şi Regatul Unit. De asemenea, Turcia îi caută pe adepţii preotului turc exilat Fethullah Gulen. Guleniştii sunt învinuiţi de Turcia pentru lovitura de stat eşuată împotriva preşedintelui Erdogan din 2016.

BBC a vorbit cu trei dintre persoanele căutate de Turcia.

Bulent Kenes - Jurnalist

A fost ani de zile redactor-şef al Today's Zaman, un important cotidian în limba engleză din Turcia, înainte de a fi închis în 2016. În prezent, el trăieşte în exil la Stockholm.

Autorităţile turce îl acuză că face parte din mişcarea Gulen sau din ceea ce numesc Organizaţia teroristă Fethullah (Feto). Aceasta este cunoscută pentru reţeaua sa de şcoli şi nu este considerată un grup terorist în UE, Marea Britanie sau SUA.

Kenes a declarat că a devenit o ţintă pentru criticile sale deschise la adresa preşedintelui Erdogan şi s-a confruntat cu acuzaţii de complot pentru răsturnarea guvernului: „Toate acuzaţiile sunt inventate. Sunt un jurnalist independent, fără nicio afiliere cu vreo organizaţie.”

În 2015, a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru „insultarea preşedintelui”, într-un tweet în care spunea că regretatei mame a lui Erdogan i-ar fi fost ruşine de el.

Insultarea preşedintelui Erdogan rămâne o acuzaţie frecventă şi în prezent, 17 jurnalişti şi caricaturişti fiind judecaţi în primele trei luni ale anului 2022, potrivit organizaţiei turce independente Bianet.

Bulent Kenes crede că a devenit o monedă de schimb între Erdogan şi Suedia în negocierile cu NATO.

El nu se teme în mod deosebit de faptul că va fi extrădat, deoarece acest lucru ar fi o „trădare a propriilor valori ale Suediei” de democraţie şi de protecţie a disidenţilor. „Acesta nu este un test pentru regimul Erdogan... este un test pentru autorităţile suedeze”, a declarat el.

Fatih - Incendiator reabilitat

 Fatih, un kurd finlandez, a făcut parte dintr-un grup de cinci tineri care au dat foc la uşa ambasadei Turciei în 2008.

Acum, în vârstă de 37 de ani, proprietar de afaceri şi antreprenor, el a declarat pentru BBC că regretă ceea ce a făcut: „În acea perioadă, viaţa mea era dată peste cap, aveam multe  probleme”.

El a fost surprins să îşi găsească numele pe listă, deoarece a terminat de ispăşit cu mult timp în urmă o pedeapsă de 14 luni cu suspendare - şi a plătit daune ambasadei. Autorităţile finlandeze i-au acordat cetăţenia în urmă cu câţiva ani şi au considerat cazul ambasadei închis, a spus el.

Turcia îl acuză că este membru al organizaţiei militante PKK, care solicită o mai mare autonomie kurdă şi este implicată într-o luptă armată cu statul turc.

Fatih a declarat că nu are legături sau conexiuni ideologice cu PKK şi crede că a fost vizat doar din cauza originii sale kurde.

Kurzii reprezintă 15-20% din populaţia Turciei, dar se confruntă cu persecuţii în Turcia de generaţii întregi. Guvernul de la Ankara încearcă să interzică partidul pro-kurd HDP, al treilea partid ca mărime din parlament.

Deşi Fatih nu credea că va fi extrădat în calitate de cetăţean finlandez, se teme de hărţuirea în comunitatea turcă locală sau de o posibilă arestare în străinătate la cererea Turciei. El a declarat că este foarte trist că Finlanda trebuie să „lupte pentru el”.

Aysen Furhoff - Profesoara care a fugit

Aysen Furhoff a venit în Suedia după ce a executat cinci ani dintr-o condamnare pe viaţă în Turcia pentru că a încercat să „submineze ordinea constituţională” când avea 17 ani şi era membră a Partidului Comunist Turc. Ea a declarat că i s-a oferit protecţie în Suedia după ce a fost torturată în închisoare.

Acum are 45 de ani, locuieşte în Stockholm cu soţul şi fiica ei şi lucrează ca profesoară, insistând că nu mai este implicată în politica turcă.

„Am părăsit Turcia acum 20 de ani. Dacă voi fi trimisă acolo, nu vor avea nevoie de mine. Toţi cei pe care îi cunosc sunt fie morţi, fie în închisoare. De aceea a fost surprinzător să mă aflu pe listă - cine sunt eu pentru ei?”.

Furhoff spune că este, de asemenea, urmărită penal în Turcia pentru că este membră a PKK. Ea recunoaşte că a colaborat cu ei timp de trei luni, în urmă cu 25 de ani.

Deşi nu mai este simpatizantă a PKK, ea neagă că este un grup terorist şi crede că ar trebui să facă parte din discuţiile pentru o pace negociată în Turcia.

Invocând legislaţia suedeză, ea nu este îngrijorată de extrădare, dar îi este greu să creadă că ar putea fi un caz important pentru Ankara.

Bariere în calea extrădării

Cerinţele legale din Suedia şi Finlanda fac foarte dificilă extrădarea de către Turcia a numerelor pe care le doreşte:

O instanţă independentă are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte extrădarea, nu politicienii.

Cetăţenii din Suedia şi Finlanda nu pot fi extrădaţi.

Cetăţenii străini pot fi extrădaţi - dar numai dacă sunt în conformitate cu Convenţia europeană privind extrădarea.

Extrădarea nu este permisă pentru infracţiuni politice sau către ţări în care există riscul de a fi persecutat.

Presupusele infracţiuni trebuie să fie considerate infracţiuni în Suedia sau în Finlanda.

Potrivit ziarului suedez Dagens Nyheter, din cele 33 de nume suedeze enumerate în presa turcă, 19 au fost deja respinse pentru extrădare de către Curtea Supremă din Stockholm.

„Nu putem trece prin cazuri anterioare care au fost deja încheiate”, a declarat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Anders Eka.

Finlanda a extrădat două persoane în Turcia din peste o duzină de cereri în ultimul deceniu. Ministerul Justiţiei spune că nu au fost primite noi cereri şi a promis comunităţii kurde că nu va exista nicio modificare a legii.

Posibile reacţii negative

În cazul în care cererile Turciei sunt respinse, aceasta şi-ar putea retrage sprijinul pentru aderarea naţiunilor nordice la NATO, spune Murat Yesiltas de la grupul de reflecţie pro-guvernamental Seta.

Parlamentele din toate cele 30 de ţări membre ale NATO vor trebui să aprobe aderarea Suediei şi Finlandei, ceea ce include şi parlamentarii turci. Aşadar, Yesiltas avertizează că este vorba şi despre „demnitatea parlamentului turc”.

Alţi comentatori sugerează că presiunile Ankarei pentru extrădare ar putea fi o strategie de realegere a lui Erdogan sau un instrument care să ajute la obţinerea unei vânzări de arme din partea SUA.

Există puţine şanse ca Suedia sau Finlanda să predea în curând pe cineva de pe listă.

Un fost membru PKK de pe listă, Cemil Aygan, a fost vizat în trecut de Turcia pentru extrădare, dar crede că Curtea Supremă din Suedia îi va sta în cale. „Dacă Suedia m-ar preda, viaţa mea s-ar termina”, a declarat acesta pentru postul public de televiziune SVT.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

mihai radu
7.07.2022, 14:17:13

Îți stă mintea în loc,o țară în care cineva este condamnat la închisoare pentru că a pomenit-o pe mama președintelui ?!...și mai vor și în UE !

+4 (4 voturi)
Steve
7.07.2022, 14:35:58

Pai exista 2 solutii: 1) Ii extradam pe terosisti si intram in NATO si se rezolva problema 2) Nu ii extradam pe teroristi si intram in Russia, care ii va extrada pe teroristi si se rezolva problema pe jumatate.

-2 (4 voturi)
shakal
7.07.2022, 14:36:45

Pozitia strategica a Turciei nu merita totusi mentinerea ei in NATO cu orice pret!

+5 (5 voturi)
X_Files
7.07.2022, 15:26:28

----------------------------------- Hahaha, Suedia si Finlanda SUNT in NATO de 50+ de ani (de facto). Faptul ca vor primi oficial tricou NATO nu schimba foarte mult lucrurile, dar turcul Erdogan stie sa-si joace cartea. Asadar: Ori NATO si ne picuram pe ele de principii (cel mai probabil)...ori mimam protectia principiilor si NATO mai tarzior, sau deloc, dpdv oficial (varianta cea mai buna pentru Suedia)

-13 (15 voturi)
Vicenzo Roccara Squarcialupi Brancaleone
7.07.2022, 16:13:14

erdogan va fi in EU cand se va ridica la suprafata Ada Kaleh

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările