Locuitorii din Herson, neliniştiţi de perspectiva unui referendum: „Nu ar fi deloc în regulă”

FOTO Twitter

După cinci luni de ocupaţie locuitorii din oraşul Herson nu ştiu la ce să se aştepte în perioada următoare: la o contraofensivă ucraineană fulgerătoare, la o bătălie prelungită care prefacă oraşul în ruine sau ducerea la bun sfârşit a pseudo-referendumului anunţat de ruşi şi anexarea acestui teritoriu la Rusia, relatează The Guardian.

Pe parcursul ultimelor cinci luni, administraţia civilo-militară instalată în oraşul Herson a încercat să atragă locuitorii de partea ei înaintea organizării unui referendum de alipire la Rusia. Oficialităţile au instalat panouri care proclamă Hersonul „oraş cu istorie rusă”, au introdus programe de învăţământ ruseşti şi au încurajat populaţia să aplice pentru paşapoarte ruseşti pentru a accesa beneficii sociale.

În interviuri telefonice, locuitorii din Herson s-au arătat mai curând neliniştiţi decât nerăbdători în privinţa unui referendum.

„Trebuie să ne amintim că în Herson nu s-a discutat niciodată despre un posibil referendum; înainte de război nimeni nu s-a gândit la asta. Acum se va ţine un referendum cu pistolul la tâmplă”,  a mărturisit Kostiantin, care înainte de război lucra în IT.

Până şi locuitori ce se declarau apolitici înainte de invazie au acum opinii ferme, respingând total ideea de participa la un referendum.

„Nu mă voi duce la vot, bineînţeles. Nu ştiu pe nimeni care să se ducă. Nu sunt o persoană interesată de politică şi nu am convingeri politice. Chiar şi aşa îmi este destul de limpede că un referendum nu este deloc în regulă”, a spus Svitlana, o fostă cosmeticiană care acum îşi câştigă existenţa vânzând produse alimentare pe stradă.

După ce forţele de ocupaţie au înăbuşit protestele de stradă din primele luni şi au folosit tactici de intimidare pentru a reprima oponenţii, Hersonul, odinioară plin de viaţă de 300.000 de oameni, a devenit un „oraş-fantomă”, spun locuitorii.

Deşi interdicţia de circulaţie intră în aplicare la ora 22.00, deja de la ora 17.00 oraşul e pustiu.

În acelaşi timp, activitatea partizanilor s-a intensificat, tot mai mulţi colaboratori sau oficiali ai administraţiei de ocupaţie fiind vizaţi de ameninţări cu moartea şi tentative de asasinat. 

Alţi locuitori încearcă să ofere ajutor serviciilor de informaţii ucrainene.

O persoană cu care a stat de vorbă The Guardian a dezvăluit că încă din martie se află în contact cu o persoană de legătură din serviciile ucrainene de informaţii, după ce a răspuns unui anunţ în acest sens postat pe Facebook.

„Nu sunt implicat în niciun fel în organizaţiile subterane. Nu fac decât să transmit informaţii legat de ceea ce văd...ce fabrici lucrează cu ocupanţii, mişcările de trupe, ce bănci ruseşti se deschid.

Din câte se spune Kremlinul ar plănui să organizeze un referendum în Herson pe 11 septembrie. În iunie, portalurile independente ruseşti citau surse de la Kremlin potrivit cărora există planuri similare în regiunile Doneţk, Lugansk şi Zaporojie.

Totuşi, Rusia ar putea încerca să preia mai întâi controlul complet asupra acestor regiuni în măsura în trupele ruseşti nu au reuşit încă să cucerească oraşe importante precum Sloviansk şi Kramatorsk (regiunea Doneţk), dar şi Zaporijie.

Pe de altă parte, au apărut relatări conform cărora s-a început deja tipărirea buletinelor de vot. Spre sfârşitul lunii iulie, administraţia rusă din Herson a invitat oficialii pro-ruşi să-şi depună candidatura  pentru a fi aleşi cu acte în regulă.

În Zaporojie, preşedintele parlamentului regional, Olena Juk, spune că a observat „multe indicii” că ruşii pregătesc un referendum iminent în localităţile ocupate din regiunea Herson.

„Să începem prin a clarifica faptul că orice fel de referendum ar fi ilegal sub orice legislaţie, fie ea rusă sau ucraineană şi nu numai”, a spus ea într-un interviu telefonic.

Juk a explicat că unii dintre colaboratori ucraineni  sunt folosiţi iniţial pentru a linişti populaţia asigurând-o: „Rusia ne va ajuta. Suntem fraţi”. Ulterior, vor veni cei care vor face parte din administraţia reală şi care vor prelua puterea cu adevărat.

Până atunci ruşii se străduiesc din răsputeri să găsească funcţionari de rang inferior.

„Nimeni nu vrea să muncească pentru ruşi. Sunt conştienţi că e un bilet doar dus către iad”, a spus Kostiantin, fostul lucrător în IT.

De altfel televiziunea rusă care rulează acum în Herson acoperă câteodată feţele oficialilor pentru a evita ca aceştia să devină ţinte ale atacurilor.

"Când auzim explozii, toată lumea se bucură - înseamnă că Ucraina se apropie", a declarat Olena, o mamă în vârstă de 45 de ani.

"Aşteptăm să vină armata ucraineană, dar bineînţeles că sperăm ca civilii să nu moară în timpul eliberării. Ne iubim oraşul şi nu vrem să fie transformat în Mariupol", a spus ea.

Unii se tem însă că dacă Kremlinul reuşeşte să-şi ducă planul la capăt şi anexează oficial teritoriul, o potenţială contraofensivă ucraineană ar deveni mai dificilă şi mai periculoasă, riscând declanşarea unei campanii de represiune rusă.

„Toată lumea ştie că Rusia va falsifica rezultatele referendumului. Se vor simţi înucrajaţi şi vor începe să îi adune pe toţi cei care au votat împotrivă", a declarat o persoană care conduce un canal Telegram anti-Rusia din interiorul Khersonului.

Între timp, forţele ucrainene şi-a inteţit atacurile asupra podurilor ce asigurau liniile de aprovizionare a trupelor ruseşti trimise să apere oraşul în cazul unei contraofensive. „Singurele mijloace de traversare a fluviului pentru ocupant sunt pontoanele din apropierea podului Antonivski, dar nu vor putea să răspundă total nevoilor lor”, a declarat deputatul regional Serghii Hlan.

„Ruşii nu mai pot să transfere material, muniţii şi chiar hrană pentru trupele lor”, a insistat el.

Confruntându-se cu aceste dificultăţi, Rusia a început să transfere centrele de comandament de pe malul drept al fluviului pe cel stâng. În acelaşi timp, circa 20.000 de soldaţi ruşi au rămas izolaţi în Herson, apreciază Serhii Klan.