Lumea în 2015: analiză de etapă.  Terorism şi violenţă politică

Cu două zile în urmă, a apărut AON's Guide to Terrorism & Policial Violence Risk, ediţia 2015 a unei publicaţii extrem de aşteptate, deoarece este realizată de una dintre instituţiile de evaluare a riscului cele mai bine cotate din lume.

AON pune la dispoziţie mai multe tipuri de hărţi, printre care una interactivă, "harta riscurilor" fiind realizată în parteneriat cu Roubini Global Economics, analizând riscurile politice în 163 de ţări şi teritorii, intrument unic prin complexitatea sa pentru a înţelege şi estima în mod corect riscurile legate de transferurile bursiere, riscurile legate de legislaţii şi prevederi de reglementare naţionale, riscul de interferenţă politică, violenţă politică, risc de faliment de ţară, risc de întrerupere a liniilor de aprovizionare, riscul de implantare a unei afaceri sau companii, nivelul de vulnerabilitate şi risc al sectorului bancar.

În ceea ce priveşte Europa, raportul notează că există 7 ţări care prezintă riscuri în creştere: Belgia, Danemarca, Estonia (din cauza riscului derivând din politici adverse din partea Rusiei) , Franţa, Germania, Irlanda şi Norvegia. În plus, dintre acestea, în cazul Belgiei şi Germaniei se adaugă un risc suplimentar datorită activităţii grupărilor de extremă-dreapta. 3 ţări sunt notate cu descreştere de risc: Albania, Croaţia şi Republica Cehă.

"Cea mai importantă observaţie pentru acest an este legată de numărul estimărilor de risc în creştere în cazul unor ţări din spaţiul occidental care prezentau de regulă un ris scăzut: America de Nord, Europa şi Australia sunt zonele în care sunt ţările pentru care creşte procentajul de risc. ..Cu excepţia Germaniei şi Estoniei, aceste creşteri de procentaje se datorează creşterii ameninţărilor teroriste. Cu excepţia Irlandei, aceste creşteri ale ameninţărilor teroriste se datorează în mare măsură extremismului islamic. Unul dintre efectele acestei tendinţe este creşterea procentajului de risc în Germania din cauza recrudescenţei pe scară largă a demonstraţiilor anti-Islam. Şi alte ţări europene cunosc o creştere a mişcărilor de extremă dreapta şi partidelor marginale care se agită în favoarea unor politice xenofobe.

Competiţia care există acum între diferitele grupări extremiste încurajează aderenţii acestora să comită atentate în Occident.

Proclamarea "Califatului" şi cucerirea de către auto-proclamatul Stat Islamic  a unor teritorii largi în Siria şi Irak, a avut un efect transformator asupra ameninţărilor teroriste în ţărle occidentale şi pare să escaladeze dimensiunea şi intensitatea radicalizării. Sute, dacă nu mii de oameni aui răspuns chemării grupării şi au mers în Siria şi în Irak să se alăture Jihadului. Ameminţarea pe care o constituie cei care se întorc acasă din aceste ţări precum şi alte ameninţări ale Jihadului, ca şi persoanele radicalizate deja dar care au rămas acasă, sunt componente ale ameninţării generale....

Mai există o ameninţare teroristă care vine din partea altor extremisme. În Italia au avut loc incidente legate de diverse mişcări de extremă-dreapta, facţiunile republicane dizidente au fost active în Irlanda de Nord şi Republica Irlanda precum şi anarhiştii în Grecia, pentru a nu aminti decât pe cei mai prolifici.

România - nivelul riscului terorist

Nivelul de risc general în cazul României rămâne scăzut. Există o ameninţare neglijabilă de terorism şi un risc minimal de conflict armat sau de instabilitate politică. În România, Risk Advisory nu a înregistrat nici un atac terorist sau complot. Cu toate acestea, rămâne pericolul unor tulburări sociale. Aceasta se datorează unor campanii de protest din anul trecut, în general paşnice, incluzând alegerile prezidenţiale don lunile octombrie şi noiembrie precum şi diverse teme economice cum ar fi exploatarea gazelor de şist.

Raportul AON 2015

În susţinerea argumentaţiei, pe hărţile interactive, sunt date estimările de risc din parte agenţiei S&P şi clasificarea făcută de OECD.

O perspectivă de ansamblu asupra regiunii noastre o găsim într-un document care completează acest raport anual 2015, adică ediţia din trimestrul II al acestui an a publicaţiei Political Risk Quarterly Newletter . Şi acesta foarte interesant deoarece prevede o continuare a riscurilor politice regionale din cauza conflictului din Ucraina. Marea problemă este că, în viziunea analiştilor de la AON, "conflictul va continua să rămână îngheţat" şi că apare riscul unei intrări în imposibilitate de plată a statului ucrainean. Experţii notează că este posibil ca UE şi SUA  să menţină sancţiunile împotriva Rusiei cel puţin până în 2016 "dar au ezitări în a mări presiunea dat fiind riscul unor contra-măsuri şi costurilor economice". Dar, desigur, marele risc al regiunii îl reprezintă activitatea organizaţiei Statul Islamic, cu destabilizarea majoră pe care o produce acum în tot Orientul apropiat şi Mijlociu, dar şi în Maghreb şi unele zone ale Africii.

Este un raport echilibrat, vă va cere relativ mult timp să treceţi de la primul text spre hărţile interactive şi, apoi, să analizaţi seturile de date care au stat la baza analizelor de risc. Dar este foarte interesant să vedeţi cum se face o autentică analiză de risc destinată guvernelor, multinaţionalelor şi grupurilor de analişti care lucrează pe lângă diverse instituţii naţionale, mai mult sau mai puţin discrete, observând fineţea şi echilibrul analizei dar şi, dacă sunteţi foarte atenţi, semnalele care se transmit în plan secund.

Se multiplică factorii de risc, se diversifică, devine din ce în ce mai puţin predictibili şi controlabili, poate şi datorită faptului că acest tip de analiză cu totul deosebită nu a fost prioritar în opinia decidenţilor politici, rămaşi mult prea mult, pradă unui mod vechi de gândire care favoriza excelenţa paradigmei oferite de superioritate militară=control politic. Nu mai este aşa, peisajul "terorismului şi violenţei politice" devine din ce în ce mai complicat pentru că, în unele zone ale lumii este scăpat acum de sub control sau este în creştere datorită unor fenomene din ce în ce mai masive pentru care, ca în Europa, nu s-a reuşit găsirea unui răspuns adecvat. Raportul AON arată că, "măsurat în termenii concentrării riscurilor (regiuni care au cel mai mare procentaj de ţări cu risc foarte înalt), cele mai riscante regiuni ale planetei sunt, în ordine descrescătoare, Asia de sud, nordul Africii, Orientul Mijlociu, Africa sub-sahariană, zona Asia-Pacific, America Latina, ţările Europei occidentale". În categoria zonă de ris înalt se află, iată, exact regiunile care trimit valuri succesive de imigranţi înspre Europa, odată cu un export de violenţă şi instabilitate propriu ţărilor respective.

Să ne bucurăm de clasificarea României în zona "low risk" (atenţie, există alte estimări, conform cărora am fi în zona de "risc mediu") dar, în acelaşi timp, să fim atenţi şi la posibilitatea ca un eveniment de tipul protestelor împotriva gazlor de şist, spre exemplu, să fie notat în categoria de riscuri politice. De unde întrebările privind originea, spontană sau nu, a unor asemenea manifestaţii, dar şi beneficiile pe care le-au putut aduce, economic şi numai, unor anumite grupuri de interese.

Dacă am avea asemenea unităţi profesioniste de analiză, lectura acestui raport ar trebui să genereze preocuparea elaborării unui studiu de risc relevant la nivel naţional, nu clasificat "secret de stat", ci făcut public pentru informarea cetâţenilor români. Sigur, este doar un deziderat, politicienii noştri sunt, cum le este firea, preocupaţi doar de goana după propriile interese mărunte, singura perspectivă de risc cunoscută fiindu-le pierderea scaunului, funcţiei şi influenţei. Păcat că e aşa deoarece zonele de risc mai au o caracteristică: pot să devină, într-un timp foarte scurt, focare de contagiune. Iar noi stăm exact la marginea unei asemenea zone în explozie.

Şi, nu în ultimul rând, păcat că nu avem asemenea surse proprii de analiză, estimare şi monitorizarea riscurilor deoarece, la nivel de politici publice, trebuie să ne bazăm doar pe surse externe, neavând ce le oferi în compensaţie ca sursă credibilă şi profesionistă de date. Dar nici nu ne-a interesat şi nici nu cred că, vreodată, asemenea subiecte vor intra în sfera noastră de interes. Şi aşa, rămânem doar la sportul nostru naţional, datul cu părerea. Fără să realizăm că asemenea analize pot face parte sau , cu siguranţă, pot fi utilizate în războiul informaţional care este o parte integrantă a realităţii acestui an 2015.

Raportul AON poate fi accesat aici.