Lungul drum al gazelor ruseşti către Ucraina. Europenii sunt solidari cu ucrainenii până vine vorba de Gazprom

Gazprom vinde Ucrainei gaze mai scump decât oricărui alt stat din Europa. FOTO Reuters

Autorităţile ucrainene au ajuns la o înţelegere cu Slovacia pentru a folosi un gazoduct abandonat, prin care ar urma să ajungă gaze naturale din Europa Centrală în Ucraina. Kievul face eforturi pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, însă ţările europene se tem să nu-şi pună în pericol propriile contracte cu Rusia. Până la urmă, ucrainenii vor primi gaze ruseşti, dar din Europa Centrală.

Companiile Eustream din Slovacia şi Ukrtransgaz au semnat un acord prin care permit ucrainenilor să folosească un gazoduct slovac abandonat, prin care Kievul ar urma să primească gaze din Europa Centrală. Este vorba despre „inversarea fluxul de gaze” pe teritoriul Ucrainei, surplusul de gaze naturale din Europa Centrală urmând să curgă către est, în Ucraina, şi nu către vest, aşa cum se întâmpla până acum. 

Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie, a catalogat acordul drept „o piatră de hotar”. 

„Există o perspectivă clară că 20 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi pot ajunge în Ucraina via Slovacia, asta începând din toamna lui 2014. Asta înseamnă aproximativ opt miliarde de metri cubi pe an. Este un prim pas important pentru demararea livrărilor de gaze dinspre Slovacia spre Ucraina. Vor fi analizate şi alte rute, pe lângă gazoductul Voyani, pentru a realiza aceste livrări de gaze dinspre Europa Centrală spre Ucraina”, a declarat Sabine Berger, purtătoarea de cuvânt a comisarului european, pentru Deutsche Welle.

Fluxul invers este folosit deja pentru a trimite Ucrainei gaze prin Polonia şi Ungaria, iar Bruxelles-ul speră că acest sistem ar putea asigura Ucrainei până la 17 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ 30% din consumul total al ţării. În prezent, ucrainenii cumpără de la ruşi jumătate din cantitatea de gaze pe care o folosesc. 

Ucraina a cerut Slovaciei să faciliteze fluxul invers şi mai mult, adică să inverseze cursul gazoductului prin care Rusia livrează gaze Europei de Vest, însă slovacii au refuzat să facă asta, de teama de a nu-şi încălca propriile contracte cu ruşii. La rândul lor, slovacii importă aproximativ 60% din necesarul de gaze de la ruşi. 

„Este o decizie care, din punctele de vedere politic, legal, economic şi financiar este cea mai bună hotărâre. Vom folosi un tronson deja existent, între Voyani (Slovacia) şi Uzhgorod (Ucraina). Gazoductul poate fi folosit imediat pentru a livra până la trei miliarde de metri cubi anual. După câteva modificări minore, care vor dura trei sau patru luni, capacitatea anuală va creşte la 8-9 miliarde de metri cubi”, a declarat Robert Fico, premierul slovac. 

Experţii în energie au explicat că, având în vedere furnizorii de gaze ai Europei, cea mai mare parte a surplusului care se va întoarce în Ucraina va fi, de fapt, tot gaz rusesc. Preţul va fi însă mult mai avantajos, iar Ucraina va deveni astfel mai puţin vulnerabilă în faţa şantajului cu gaze practiccat de Moscova. 

În prezent, Rusia cere Ucrainei 485 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. În timpul preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, preţul era de 268 de dolari pe mia de metri cubi. Pentru restul Europei, media preţului cerut de ruşi este de 380 de dolari pe mia de metri cubi. 

Ucraina cere Uniunii Europene organizare sistemului de flux invers de mai bine de un an. Acordul semnat acum este însă doar un prim pas timid în acest sens, ridicând întrebări asupra determinării Bruxelles-ului de a ajuta Ucraina să scape de dominaţia gazelor ruseşti. 

Liderii din UE vorbesc despre rezilierea în grup a contractelor încheiate de ţările comunitare pentru ca UE să poată negocia apoi ca întreg noi preţuri şi condiţii cu Gazprom. Până atunci însă, tot ei invocă obstacole tehnice şi legale pentru a implementa fluxul invers, soluţia cea mai rapidă pentru a ajuta Ucraina. 

Cu toţii sunt de acord că Gazpromul a fost cea mai puternică armă a Kremlinului, însă se tem să nu-şi pună în pericol propriile importuri de gaze, notează „The New York Times”. 

Reticenţa Slovaciei de a pune la dispoziţia Ucrainei gazoductele sale este grăitoare. Construită în timpul URSS, reţeua de gazoducte din Slovacia ar putea furniza până la 30 de miliarde de metri cubi Ucrainei, adică mai mult decât cantitatea importată din Rusia. 

„Suntem cu toţii pregătiţi aici, dar nu ştiu de ce slovacii întârzie atât”, spune Vitalie Lukita, tehnicianul Ukrtransgaz care supraveghează intrarea fluxului de gaze ruseşti în Slovacia, adăugând că s-a întrebat de multe ori dacă gazele nu-şi vor schimba vreodată direcţia. 

„Toţi vorbesc despre asta de foarte mult timp, dar nu s-a făcut nimic”, adaugă ucraineanul, citat de „The New York Times”. 

Similar, Andri Kobolev, preşedintele Naftogaz, a spus că a fost „şocat” de reticenţa slovacilor, având în vedere că, în 2011, chiar ei au propus ca gazoductele lor să fie folosite pentru a trimite surplusul înapoi în Ucraina. 

Acum, slovacii au invocat contracte secrete pe care le au cu Gazpromul, susţine Kobolev. Schimbarea de atitudine a fost pusă de o parte a presei pe seama schimbării de acţionariat a Eustream. În 2013, un grup de cetăţeni cehi şi slovaci au cumpărat 49% din compania slovacă, despre care s-a vehiculat că ar fi, de fapt, paravane ale Gazprom. 

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/ucraina" target="_blank">View the story "Ucraina " on Storify</a>]