Mafiotul influencer. Cum folosesc organizaţiile criminale social media pentru a-şi atrage adepţi

Şefii mafiei din sudul Italiei folosec de platformele digitale ca o modalitate de a-şi răspândi mesajul şi de a-şi spori numărul adepţii, scrie Financial Times.

Pentru observatorul obişnuit, era doar o altă pagină de Facebook care distribuia mesaje inspiraţionale - şi ameninţări ocazional - pentru cei 18.000 de urmăritori ai săi. De fapt, „Onoare şi demnitate”, a fost un exerciţiu de promovare pe reţelele sociale a unui şef al mafiei italiene ale cărui postări frecvente au luat sfârşit brusc după ce a fost condamnat la 30 de ani de închisoare. Înainte de încarcerarea sa în 2017,

Vincenzo Torcasio, şeful unui clan al mafiei calabreze Ndrangheta, cea mai puternică organizaţie criminală din Italia, a petrecut cinci pentru a-şi cresşte numărul de urmăritori online. Oferta sa digitală a oferit un amestec de imagini kitsch de trandafiri şi inimi, citate din scriitorului Paulo Coelho şi ocazional, „îndemnuri“ din înţelepciunea gangsterilor. În alte posturi, Torcasio, din oraşul Lamezia Terme din sudul Italiei, Calabria, a atacat regulile dure din închisorile italiene.

Imaginile cu sume mari de bani au fost însoţite de cuvintele: „atunci când este vorba despre asta, nu poţi avea încredere în nimeni”. Mafia a fost întotdeauna căutarea construirii mărcii,  mediul s-a schimbat, dar obiectivele nu. Federico Varese, expert în Mafie, de la Universitatea Oxford, spune că  decizia lui Torcasio de a deveni influencer este un exemplu al modului în care unii şefi mafioti italieni, care, în general, îşi menţin un profil public scăzut pentru a evita să intre în  atenţia autorităţilor, au adoptat o strategie digitală pentru a-şi creşte brendul criminal. „Mafia a fost mereu în căutarea construcţiei de mărci, mediul s-a schimbat, dar obiectivele nu”, a declarat Federico Varese, expert în domeniul criminalităţii organizate la Universitatea Oxford.

Există o lungă istorie a şefilor criminalităţii care folosesc mass-media pentru a-şi construi profilurile personale în era pre-digitală. Mafiotul din New York, John Gotti, cunoscut sub numele de dapper don, a cunoscut publicitatea şi atenţia presei în anii 1980. Dar, deşi construirea unei reputaţii de profil înalt poate fi bună pentru afaceri, aceasta prezintă şi multe capcane. „Dacă devii prea faimos, aceasta nu este o strategie bună”, spune Varese. „Dacă devii o celebritate, asta atrage atenţia poliţiei. Gotti a devenit ţintă.“.  Pagina de Facebook „Onoare şi demnitate” a ui Torcasio, care este inactivă din 2017, dar nu a fost închisă , nu include nicio promovare directă a activităţii infracţionale.

În schimb, multe dintre postări se concentrează pe riscul de trădare de către cei apropiaţi, necesitatea de a avea „sânge rece” şi de a respecta şefii consacraţi ai crimei organizate italiene din trecut, precum celebrul şef al mafiei napolitane ,Camorra,  Raffaele Cutolo . Anna Sergi, criminolog la Universitatea din Essex, Marea Britanie, a declarat că şefii criminalităţii şi membrii familiei lor folosesc reţelele sociale în acest mod pentru a promova şi apăra ceea ce cred că sunt valori culturale lăudabile. „Identitatea mafiotei nu este întotdeauna aceeaşi cu activităţile organizaţiei”, a spus ea. „Cei care aparţin clanurilor îl văd adesea ca pe un stil de viaţă şi un mod de a fi, cu mult bun în el. Pentru aceşti oameni este firesc dintr-o perspectivă criminologică să apere identitatea şi valorile într-un moment în care sunt atacaţi de stat. ” În incursiunile sale în social media, mafia a îmbrăţişat cultura populară din afara Italiei.

Anul trecut, un grup de adolescenţi, unii înrudiţi cu familiile mafiote bine din „Ndrangheta”, au postat un videoclip cu o melodie rap pe YouTube care a devenit popular în întreaga lume. Videoclipul filmat de Glock 21 filmat în oraş calabrez Rosarno a atras 267.000 de vizualizări şi prezintă tineri care poartă arme automate, bijuterii strălucitoare şi conduc maşini sport super-scumpe.  Varese spune că astfel de videoclipuri arătau că rudele membrilor mafiei au fost influenţate de tineri şi folosesc reţelele sociale în acelaşi mod ca aceştia.

 „Aceştia sunt oameni ca noi, trăiesc în aceeaşi lume ca noi”, spune specialistul . „Aceştia fac parte din aceeaşi cultură în care trăim şi de cele mai multe ori dezvăluie doar informaţii despre ei înşişi pe reţelele sociale, care nu sunt de natură criminală şi nu pot fi folosite în instanţă”.

„Pentru mafioţi, orice tip de criză este o oportunitate. Aşa s-a întâmplat de la pandemia de holeră din 1867 din Sicilia până la cutremurul de la Irpinia din 1980. Coronavirusul, care este atât o criză sanitară cât şi economică, ar putea aduce profituri pentru o mafie care a investit într-o economie în genunchi”, spune procurorul italian antimafia Nicola Gratteri 

Dacă pandemia a stopat sectoare întregi ale economiei, nu a afectat în schimb mafia, continuă el. „Traficul de droguri a continuat, fraudele de asemenea. Infracţiunile legate de camătă şi de spălare de bani s-au înmulţit. Sunt exemple despre clanuri mafiote care în prima fază a pandemiei au încercat să înfiinţeze societăţi pentru a obţine fonduri de ajutorare. Vor face la fel şi în cazul planului european de relansare”, afirmă Gratteri.

 În opinia sa, marea problemă este că economia legală va avea nevoie de resurse financiare, iar mafia s-ar putea prezenta atunci ca soluţie salvatoare fără ca nimeni să-şi pună întrebări despre provenienţa banilor. „Mafia a dat deja dovadă de un anumit dinamism în «welfare» (ajutor social) aducând sprijin unor familii aflate la ananghie. Un ajutor care nu este niciodată dezinteresat, pentru că are ca obiectiv strategic găsirea unui consens social în teritoriu”, explică el.

 Potrivit lui Nicola Gratteri, un sector supus riscurilor implantării mafiei este cel al deşeurilor sanitare. „Se ştie deja că 'Ndrangheta, mafia calabreză, este interesată de ţări precum Bulgaria, care devine un teren de deversare pentru Europa”, avertizează el. Procurorul italian afirmă că lupta împotriva mafiei „trebuie dusă neîncetat şi pe un front global”.