Maia Sandu cere sprijin internaţional în aducerea marilor corupţi în faţa justiţiei

Summitul pentru Democraţie 2021 - organizat virtual

Preşedintele moldovean Maia Sandu a cerut sprijinul comunităţii internaţionale în aducerea în faţa justiţiei a marilor corupţi, care au jefut Moldova şi au fugit din ţară.

„Ţara mea, Republica Moldova, merge înainte. Suntem hotărâţi să investigăm politicienii corupţi care au jefuit oamenii noştri în trecut. Dar nu o putem face singuri. În numele multor democraţii fragile, vă cer sprijinul pentru aducerea oficialilor corupţi în faţa justiţiei şi restituirea activelor care nu le aparţin”, a declarat Maia Sandu la Summitul pentru Democraţie 2021, organizat la iniţiativa preşedintelui SUA, Joe Biden.

Istoria unui deceniu de corupţie şi desfrâu

În iunie 2019, regimul cleptocratic, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a capitulat politic la limita unei tentative de lovitură de stat. Ca să evite puşcăria, principalii figuranţi în marile fraude bancare din perioada guvernării PDM, Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor (dar şi alţii care i-au deservit), au fugit din ţară. Majoritatea s-au adăpostit şi se adăpostesc în ţări cu care Moldova nu are semnate acorduri de extrădare a infractorilor, inclusiv în SUA. Unii se ascund în Marea Britanie.

Abia în ianuarie 2020, SUA i-a declarat pe Plahotniuc şi pe membrii familiei sale „neeligibili pentru obţinerea vizelor de intrare în SUA (din cauza implicării „în acte semnificative de corupţie”). Potrivit Departamentului de Stat al SUA, „Plahotniuc a fost implicat în acte de corupţie care au subminat statul de drept şi au compromis grav independenţa instituţiilor democratice în Moldova”. Prin urmare, Plahotniuc a fost nevoit să-şi caute o altă ţară-gazdă. În 2020, avizitat România, ajungând până la Iaşi, având şi cetăţenie română, dar s-a oprit, pentru o perioadă, în Turcia, unde i s-ar fi oferit şi cetăţenie turcă, iar conform informaţiilor neoficiale, acum s-ar afla în partea Ciprului controlată de Turcia.

Ilan Şor, s-a oprit în Israel, având şi cetăţenia acestui stat, iar Israelul nu-şi extrădează cetăţenii. În perioada care a urmat, sub regimul preluat de la Plahotniuc de către ex-preşedintele Igor Dodon, dar şi în 2021, când Procuratura Republicii Moldova a continuat (până recent) să fie condusă de un procuror general învestit de Dodon (acum cercetat pentru corupţie), din Moldova au continuat să fugă coordonatorii marelor scheme de corupţie, unii fiind eliberaţi din puşcării înainte de termen.

Abia în octombrie 2021, procurorul general Alexandr Stoianoglo, acuzat de noua guvernare PAS de inacţiune în dosarele de corupţie mare şi de eliberarea dubioşilor din puşcării, a fost suspendat şi reţinut, aflându-se acum sub control judiciar. A fost învestit un procuror general interimar şi, aparent, au fost pornite şi reluate unele dosare importante, iar unii apropiaţi ai lui Plahotniuc au ajuns în izolator.

Chişinăul a cerut sprijinul României – o Românie care a colaborat cu Plahotniuc

Principalii beneficiari ai marilor jafuri din perioada 2014-2020 sunt însă departe de procurorii moldoveni, iar demersurile timide făcute până acum de aceştia, pentru extrădarea hoţilor de miliarde, nu au fost suficient de convingătoare pentru autorităţile ţărilor în care aceştia se ascund.

În plus, calitatea lor de foşti şi actuali politicieni creşte reticenţa Interpol de a-i da în căutare internaţională.

Prin urmare, noua putere de la Chişinău, controlată în totalitate de Partidul Acţiune şi Solidaritate (creat de Maia Sandu) cere, la orice reuniune internaţională sau întâlnire bilaterală cu omologii din alte state, sprijin în recuperarea banilor furaţi de la cetăţeni şi în aducerea hoţilor acasă.

Maia Sandu a cerut sprijin din partea preşedintelui Klaus Iohannis

În condiţiile în care justiţia şi sistemul procuraturii din Moldova sunt încă bântuite de persoane fidele fostelor regimuri cleptocratice, care se opun schimbărilor, Maia Sandu a cerut săptămâna trecută ajutorul României în recuperarea banilor din frauda bancară de un miliard de dolari din 2014: „Şi această fraudă, şi altele de proporţii sunt prea dificile pentru sistemul nostru. E nevoie de sprijinul mai multor ţări, de sprijinul unor organizaţii internaţionale, pentru ca banii care au fost scoşi din Republica Moldova să fie identificaţi şi aduşi acasă împreună cu autorii acestor fraude”, a menţionat şefa statului. „Există cereri din partea instituţiilor noastre de drept către autorităţile din România pentru a crea comisii comune aşa încât să avem şanse mai mari în demersurile noastre către alte ţări, pentru a obţine informaţii despre averi ilegale, despre bani, despre conturile în care se ţin banii care au fost furaţi. Credem că dacă aceste demersuri vor fi susţinute şi de instituţiile din România, lucrurile se vor întâmpla mai repede”, susţine Maia Sandu.

Maia Sandu: „Doar voinţa noastră nu este suficientă”

În discursul ţinut la Summitul Democraţiei, preşedintele moldovean a vorbit despre amploarea corupţiei cu care s-a confruntat Moldova doar în ultimii zece ani, menţionând în acest sens frauda bancară din 2014 în valoare de 12% din PIB şi spălarea a 22 de miliarde de dolari prin sistemul bancar moldovenesc. „Doar voinţa noastră de a lupta împotriva corupţiei nu este suficientă. Acest efort trebuie să fie unul global, de colaborare, pentru că noi cu toţii împărtăşim opinia că corupţia este singurul lucru care poate submina democraţia, indiferent de locul în care trăim. Ea subminează instituţiile, slăbeşte statele şi dezamăgeşte cetăţenii care cred în democraţie, ceea ce serveşte intereselor liderilor autoritari şi ale grupurilor criminale transfrontaliere”, a conchis preşedintele Maia Sandu.

Vitalie Calugareanu - Deutsche Welle