Manuel Larrotcha Parada, Ambasadorul Spaniei la Bucureşti: „Nu poate avea loc un dialog dacă străzile din Barcelona ard“

Catalonia a fost cuprinsă de violente demonstraţii de stradă în urma deciziei Curţii Supreme de acondamna la ani grei de închisoare nouă lideri separatişti regionali, sentinţă pronunţată luni, 14 octombrie.

„Weekend Adevărul“: Presa vorbeşte despre misterioasa platformă Democratic Tsunami care s-ar afla în spatele acţiunilor violente. Se spune că unele servere ale platformei s-ar afla în România. Ce puteţi spune despre acest lucru?

Manuel Larrotcha Parada:Tot ce pot să spun în acest moment este că se desfăşoară o investigaţie judiciară şi poliţienească la scară largă în Spania şi în străinătate pentru a afla ce se află în spatele acestei platforme. Nu pot intra în mai multe detalii, unde se desfăşoară, cu cine colaborăm, pentru că nu ar fi în beneficiul anchetei, dar vă pot asigura că este o investigaţie extrem de serioasă ce are în vedere toate aspectele.

- Care este situaţia fostului lider separatist catalan Carles Puigdemont, care are o legătură de familie cu România?

MLP: El se sustrage Justiţiei, este în Belgia, dar autorităţile spaniole au emis un nou mandat pentru aducerea lui în ţară şi autorităţile belgiene trebuie să dea un răspuns. Situaţia lui dovedeşte standardele democraţiei spaniole. Deşi era un fugar, legea i-a permis să candideze la alegerile europene. Dar mandatul său nu a fost validat pentru că nu s-a întors în Spania pentru a îndeplini formalităţile necesare.

 - Cine sunt cei care au ieşitîn stradă în urma sentinţei care a dus la condamnarea liderilor pro-independenţă din Catalonia?

MLP: O parte a societăţii catalane, cei nemulţumiţi de sentinţă, dar nu este vorba despre întreaga societate, pentru că o mare parte a societăţii catalane nu a ieşit pe străzi. Cei care protestează sunt acea parte a societăţii care a fost convinsă în ani de zile, căreia i s-a spus că independenţa este posibilă, că este la îndemână şi că va susţinută de comunitatea internaţională. Acum văd că lururile nu stau aşa cum li s-a promis şi sunt frustraţi. Iar frustrarea duce la violenţă. Sunt şi tot feluri de indivizi veniţi din afară care sunt agitatori de profesie. Dar marea majoritatea a celor care au ieşit pe străzi, mulţi tineri, sunt catalani. În ceea ce priveşte sentinţa, procesul s-a desfăşurat conform tuturor procedurilor, a putut fi urmărit de oricine, iar sentinţa a avut în vedere prevederile Codului penal pentru două infracţiuni pentru care au fost găsiţi vinovaţi liderii separatişti, incitarea la rebeliune şi folosirea frauduloasă a fondurilor publice. 

 - Sentinţa i-a înfuriat pe mulţi protestatari.

MLP: Într-un stat de drept poţi să nu fii de acord cu o decizie a Curţii, dar trebuie să o respecţi. La fel şi în cazul Constituţiei. O lege fundamentală poate fi amendată în mod legal, dar nu dând foc pe străzi. Sunt două milioane de catalani, din opt milioane cât reprezintă populaţia provinciei, care sunt nemulţumiţi pentru că actuala Constituţie nu permite separarea lor de Spania. Aceste prevederi constituţionale fac ilegal orice referendum pentru independenţă. Astfel de prevederi se găsesc în multe alte texte constituţionale din ţări democratice.

 - Care este poziţia guvernului de la Madrid faţă de ceea ce se întâmplă în Catalonia?

MLP: Noi credem că problema nu ţine de independenţa Cataloniei, ci de capacitatea cetăţenilor din Catalonia de a trăi împreună. În Catalonia, societatea este divizată în două părţi aproape egale. Există o majoritate în favoarea rămânerii în Spania, dar există şi 45% din populaţie care se pronuţă pentru independenţă. Iar problema priveşte faptul că autorităţile regionale ar trebui să recunoască şi să se adreseze şi cetăţenilor care se pronunţă împotriva independenţei, ceea ce nu se întâmplă. Autorităţile catalane guvernează numai pentru minoritatea, e adevărat foarte largă, care doreşte independenţa.

- Cei care au ales această guvernare locală sunt cei care doresc independenţa. Guvernul regional este expresia acestui curent independist.

MLP: Da, este o guvernare locală aleasă în mod democratic. La fel de democratic este ca o guvernare să ţină cont de întreaga societate, nu numai de cei care i-au ales. Iar în Catalonia, guvenul regional conduce numai în favoarea celor care au votat pentru independenţă. Se vorbeşte fie despre independenţă, fie despre conducere de la Madrid, dar se aminteşte mai puţin că regiunea se bucură de autonomie deplină în multe domenii, educaţie, sănătate, lucrări publice, agricultură,mediu şi aşa mai departe. 

Noi credem că problema nu ţine de independenţa Cataloniei, ci de capacitatea cetăţenilor din Catalonia de a trăi împreună. În Catalonia societatea este divizată în două părţi aproape egale. Există o majoritate în favoarea rămânerii în Spania, dar există şi 45% din populaţie care se pronunţă pentru independenţă.

- Ce soluţii propune Guvernul de la Madrid?

MLP: Guvernul de la Madrid se pronunţă pentru dialog, dar dialogul trebuie făcut în cadrul Constituţiei, al legii, cu respectarea ordinii publice. Dialogul nu se poate desfăşura sub şantajul străzii, într-un climat de violenţă. Dialogul nu poate avea loc dacă străzile din Barcelona ard, este nevoie de un climat paşnic. În al doilea rând, dialogul trebuie să fie în cadrul constituţional, altfel devine ilegal.

 - Autorităţile catalane spun că vor organiza un al doilea referendum pentru independenţă.

MLP: Un al doilea referendum va fi la fel de ilegal ca şi primul şi va duce la aceleaşi frustrări care au provocat violenţele din prezent. Catalonia este una dintre cele 17 comunităţi autonome ale Spaniei. Este adevărat, există o problemă în Catalonia, dar este o problemă pe care poporul spaniol trebuie să o rezolve. Eu înţeleg foarte bine aceste lucru, unul dintre bunicii mei este din Barcelona, deci înţeleg despre ce e vorba, sunt în parte catalan, în parte spaniol. Guvernul spaniol înţelege că avem o problemă, dar nu violenţa este reţeta. Putem dialoga, putem găsi chiar o cale de a discuta chiar despre amendarea Constituţiei.

 - Liderii separatişti folosesc acest argument, Catalonia e bogată şi plăteşte prea mult petru bugetul ţării: dacă ne separăm, păstrăm toţi banii pentru noi.

MLP: Da, Catalonia este o regiune bogată, are tot ceea ce şi-ar putea dori. Cifrele sunt clare. Populaţia Cataloniei este 18% din cea a Spaniei, iar economia regiunii reprezintă 20% din PIB-ul Spaniei. Dar unul dintre stâlpii pe care se bazează Constituţia este solidaritatea. Solidaritatea este un principiu fundamental şi al Uniunii Europene, fără de care UE ar dispărea. Spaniolii, inclusiv catalanii, sunt recunoscători faţă de Europa pentru sprijinul oferit, pentru fondurile europene care au permis dezvoltare, construcţia de autostrăzi, căi ferate, spitale. Toate acestea au dus la creşterea calităţii vieţii în Spania. Acelaşi lucru se întâmplă şi la nivel european, pentru a ne asigura că nimeni nu este abandonat.