Miniştrii europeni de Finanţe nu s-au putut pune de acord privind un plan comun de salvare a economiei puse la pământ de Pandemia COVID-19
0
Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au avut discuţii maraton până dincolo de miezul nopţii marţi şi miercuri în încercarea de a trece peste diferenţele mari de viziune privind planul de salvare economică a statelor afectate de pandemia de coronavirus.
Miniştrii de finanţe nu au ajuns încă la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 cu toate ca au facut noapte albă, dificultăţile fiind generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabonduri).
Miniştrii europeni de Finanţe nu au ajuns miercuri, după o noapte de discuţii, la un acord privind răspunsul economic comun la pandemia de coronavirus, a anunţat preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, care a convocat o nouă reuniune pentru ziua de joi, transmite AFP.
"După 16 ore de discuţii, ne-am apropiat de un acord, dar nu am ajuns încă acolo. Am decis să suspend Eurogrupului care va continua mâine, joi", a scris Mario Centeno pe contul său de Twitter.
Miniştrii de Finanţe au început discuţiile pe 7 aprilie prin videoconferinţă în timp ce presiunea se prelungeşte pentru a veni cu propuneri de măsuri fiscale pentru a contracara impactul socioeconomic al închiderii economiilor ca urmare a măsurilor de izolare.
Pe masă este o „plasă de siguranţă" de circa 500 de miliarde de euro, dar principalul motiv de diviziune porneşte de la crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei.
Unele ţări cu datorii foarte mari precum Spania sau Italia cer solidaritate europeană şi o distribuire a datoriilor. Franţa este, de asemenea, în favoarea unei asemenea intervenţii. În schimb, ţări mai stabile financiar precum Germania, Olanda, Austria sau Finlanda au respins o împărţire a datoriilor naţionale de teamă că vor trebui ca proprii cetăţeni să salveze membri mai puţin dezvoltaţi economic ai blocului comunitar.
Chiar înainte de începerea reuniunii de marţi, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştrii „să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură", fără a menţiona soluţia unei datorii comune.
Franţa speră să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui „fond de relansare" care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.
În scopul evitării unui blocaj ar putea fi aprobată o formulare mai vagă, pentru ca „fiecare să poată spună: coronabondurile sunt încă pe masă. Sau nu. Şi dezbaterea va continua", a estimat un diplomat deznodământul negocierilor.
Mai degrabă decât să discute despre o datorie comună ipotetică, ţările nordice preferă pentru moment să se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea şocului economic, în special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat în 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.
Mecanismul ar putea acorda împrumuturi statelor aflate în dificultate care să meargă până la 2% din PIB, adică până la 240 de miliarde de euro pentru întreaga zonă euro, cu contrapărţi mai limitate decât de obicei.
Italia, care respinge cea mai mică condiţionalitate în acordarea acestor împrumuturi, consideră că acest fond nu este potrivit. Premierul Conte s-a exprimat tranşant pe acest subiect „MES nu, eurobond da".
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să se implice printr-un fond de garanţii paneuropean, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea până la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.
Miniştrii europeni de finanţe urmează să valideze proiectul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale privind şomajul parţial.
Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.
Se încarcă comentariile...
