Europa

articolul anterior articolul urmator

Mititei sau proteste violente?

9
2 May 2022 09:58:48
Cristian Unteanu
Manifestaţia violentă de ieri la Paris Foto EPA EFE
Manifestaţia violentă de ieri la Paris Foto EPA EFE

Astea două par să fie marile opţiuni puse în faţa clasei muncitoare din Europa. Cu semnificaţii profunde pentru a descifra modul în care societăţile din vestul şi estul continentului nostru se mobilizează în momente de criză.

Foarte interesante şi studiate acum de grupele de sociologi din echipele de estimarea riscurilor sociale, aceste evoluţii au un punct comun de pornire: o neîncredere profundă şi perfect motivată în ceea ce este performanţa de acum a clasei politice şi în capacitatea de guvernare a reprezenanţilor săi. Punctul comun de plecare este acesta, dar el fenomenul capată forme de manifestare extrem de diferite în funcţie de mentalitatea şi nivelul de aşteptări ale populaţiei majoritare într-o ţară sau alta.

La noi, deja de multe decenii, evenimentele sociale de mare importanţă au fost dirijate pentru a deveni serbări câmpeneşti, anulând astfel cu succes dtotate posibilele focare care ar fi avut un  potenţial de transformare în revendicări sociale. Comuniştii aplicaseră aceste procedee în primul rând pentru marile manifestaţii de 1 mai şi 23 august, încheiateîn mod obligatoriu, pe baza de convocator, cu serbări populare în cadru organizat, celebrele petreceri cu mititei, muştar şi bere însoţite neapărat de spectacole cu multă muzică populară şi interpreţi îndrăgiţi. Era un moment extrem de bine regizat, conceput ca o rupere fericită şi realmente memorabilă în cotidinul cenuşiu şi care, astfel, înlocuia total vechi reflexe istorice contestatare, spre exemplu de un 1 Mai al revendicării sindicaliste care să ceară o viaţă mai bună şi condiii de muncă rezonabile.

Din ce în ce mai mult s-a impus reflexul social care transforma şi denatura profund sensul istoric al evenimentului comemorat, transformându-l progresiv şi iremediabil într-o chermeză- detonator al tensiunilor şi grijilor. Sau, cum se repetă acum mecanic, o formă normală de descărcare după perioada restricţii din perioada pandemiei şi, de ce nu, conjurare a demonilor fricii de război. Refugiul acesta înseamnă hiperbolizarea unui vis de popor tradiţional sărac şi cu restricţii la accesul la "bunătăţi": imaginile care se difuzează în buclă sunt cele ale unor ospeţe pară nesfşite, neapărat cu liste uriaşe de feluri de mâncare şi râuri de băuturi diverse.

În acest tip de paradis terestru gastronomic, care ar mai putea fi să rolul unei dezbateri sindicale sau, maid degrbă, despre irelevanţa din ce în ce mai mare la nivel social a mişcării sindicale? Te râde lumea că eşti cam nebun şi n-ai altceva ce face în sfântă zi de 1 mai decât să tulburi digestia concentăţenilor. Şi revendicările? Păi tot degeaba vorbim, aşa că degeaba şi ne pierdem vremea ieşind în stradă, timp în care se răcesc şi mititeii şi se încălzeşte şi berica. Plus că e şi degeaba, că guvernanţii fac tot ce ştiu ei.

Sentimentul acesta de neîncredere în politicieni este, cred eu, profund împărtăşit şi de occidentali. Numai că, istoric, societăţile lor i-au educat să reacţioneze şi, de aici, o cu totul altă poziţie, importanţă şi credibilitate a chemărilor lansate pentru proteste sociale de toate feulurile. Ca şi la noi, sindicatele din spaţiul occidental, au suferit o pierdere a relevanţei sociale tradiţionale ca actori de mare forţă în cadrul dialogului social şi,c a atare, în ultimul deceniu, au trebuit să se reinventeze, fie şi numai pentru a mai putea să ţină pasul cu schimbările de pe pieţele muncii, adaptând cerinţe şi negocieri pentru contractele colective la starea societăţilor industrializate sub presiunea crizelor suprapuse.

S-au adaptat prea lent sau formulele sindicaliste sunt depăşite de vietza cu care evoluează vectorii de risc social? Răspunsul îl vedeţi foarte clar, la ei, odată cu deplasarea progresivă în stradă a mişcărilor de contestare, din nou şi la o scară din ce în ce mai mare. Formulele de protest stradale clasice ale sindicatelor pe care le-am văzut în occident, erau până la urmă demonstraţii cuminţi, chiar dacă masive, încadrate perfect de ceva poliţie dar în prinul rând flancate de cordoanele de oameni de ordine din rândul sindicaliştilor, au început să se transforme în evenimente care deja nu mai pot fi controlate şi care degenerează în mod regulat în confruntări violente cu forţele de ordine. Aţi văzut ce a au însemnat demonsraţiile de 1 mai în câteva dintre cele mai importante capitale europene.

Paris, 1 mai 2022 Foto AFP

Întrebarea pentru viitorul imediat este în ce măsură partidele politice vor înerca - şi cu ce succes - să exploateze electoral aceste răbufniri ale nemulţumirii populare.

Nu este un moment ca toate celalelate, căci ni meni nu mai poate miza pe repetarea situaţiilor de pânăa cum, atunci când fiecare mare partid politic tradiţional avea "arondat" un sindicat simpatizant. De data asta, cel puţin în spaţiul occidental, partidele politice tradiţionale îşi pierd masiv din electorat, iar marii câştigători vin din zona extremelor şi a ecologiştilor, fiecare dintre aceştia având zone destul de violente de sprijinitori. Când va urma confruntarea?

Începând cu săptămânile care urmează, cel puţin în Franţa, unde simpatizanţii celor două extreme se vor înfrunta susţinâdu-şi candidaţii în legislative, mişcările de acet gen se vor extinde şi în alte ţări, odată cu apropierea alegerilor. Poate asemenea înfruntări se vor simţi şi în regiunea centrală şi estică a Europei, dar, spre deosebire de temele sociale ale Occidentului, aici cred că motivele primare vor fi altele şi implicând influenţe extrem de diverse.

Oricum va urma cândva şi o zguduire masivă la nivelul sistemelor politice deja îmbătrânite şi defazate, dar momentele de criză sunt deocamdată altele, iar perspectiva sărăciei şi lipsurilor este privită la noi cu resemnare istorică. La ei provoacă revoltă şi naşte întrebări. Şi reacţii de bun simţ politic precum cea a lui Paul Whiteman, secretarul general al sindicatului profesorilor din Marea Britanie care deplângea faptul că etse păcat că membrii Guvernului nu pot fi trimişi înapoi la şcoală pentru a învăţa ceva despre ştiinţa conducerii.

Mulţi dintre lideri ar rtebui trimişi să facă asta, eventual chiar să-şi obţină diplome reale de liceu şi chiar doctorate pe bune. Dacă nu, decontul poate să fie şi acesta violent în momentul în care societatea începe să-şi dorească dreptul de a impune alte legi. Inclusiv cu preţul unor violenţe extreme. Şi să nu credeţi că cineva nu le aşteaptă pentru a se căţăra pe baricadele contestării şi apoi direct în zona privilegiilor puterii.

Mai bine mitetii? De ce nu, dacă se va introduce un proiect de lege în Parlament, fireşte din partea majorităţii unificate, pentru atribuirea cu prilejul fiecărui moment festiv aprobat de sus, per cetăţean,  unui carton cu doi mititei, muştar, o chiflă şi, maximum de ofertă anti-criză, câte o bere originală. Ar fi o soluţie, oricum mai bine decât la francezi şi la alţii de se bat ca chiorii. Poate tocmai fiindcă nu ştiu ce-s aia mititei? Cine să ştie?

Oricum, marile partide în confruntarea politică din Franţa în legislativele din iunie, în afara celui care-l susţine pe Macron, sunt reprezentanţele celor două extreme, la drapta Marine le Pen şi Melenchin în extrema stângă aliată cu verzii. Va fi teribil de interesant.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Lucifer
2.05.2022, 10:05:41

Păi clasa muncitoare( pentru care luptau sindicatele...) nu mai este, a intrat deja în paradisul progresist european. Nici măcar partidele comuniste nu mai sunt, au intrat şi ele în paradisul progresist european(...). TOATE ideologiile au murit sau s-au transformat în Populisme. A rămas doar progresismul care le înglobează pe toate. Iar Franţa e cel mai bun exemplu. Macron este un UNIFICATOR stânga-dreapta, degeaba se căznesc extremiştii de stânga sau/ şi de dreapta să facă gălăgie prin Franţa. Nu vor avea succes politic. Dar, da, pot avea succes doar mişcările de stradă, mai ales după ce economiile din Europa de Vest se vor prăbuşi din cauza crizelor de tot felul( inflaţie, criza energetică, criza climatică, başca războiul din Ucraina). Fiindcă asta e, golul din stomac este mai dureros ca cel ideologic, fie el şi progresist....

+2 (2 voturi)
teo mike
2.05.2022, 12:03:12

Oamenii observa incompetenta, lipsa de viziune si prapastia care s-a creat intre ei si politicienii sustinuti de bogatii lumii. Oamenii vad cum politicienii occidentali fac intelegeri secrete cu Putin, de exemplu, si cum continua sa-l alimenteze cu miliarde de euro, chiar daca zilnic au loc atrocitati in Ucraina si lanseaza amenintari spre alte popoare independente. Extrema dreapta este fascista, iar cea stanga este marxista. "Verzii" si "ecologistii" s-au desprind din stanga. Pana la urma extremele se atrag si nu putem exclude o combinatie intre extrema dreapta si stanga, care ar fi un dezastru pentru umanitate.

+1 (1 vot)
plavanu al xvii-lea
2.05.2022, 15:45:53

SI CE AR PUTEA FACE? FARA GAZ GERMANIIA CADE ECONOMIC, NU E RAZBOIUL LOR. UCRAINA ARE SI O MARE MINORITATE RUSA E ,,DECAT'' 9 MILIOANE DE RUSI.(2 MILIOANE POLONEZI, 1 MILION HUNGURI, 350000 ROMANI 550000 MOLDOVENI). USA VREA RAZBOI EUROPENII AR VREA BUSINESS. MIKE TEO TE DAI MARE SI TARE CA GRAVE.COM DIN CACANADA SAU VANZATORU DIN FRANTA. VITEJILOR GURA MARE UCRAINA VA ASTEAPTA CU BRATELE DESCHISE. CE MAI ASTEPTATI?

+1 (1 vot)
vasile preda
2.05.2022, 12:59:52

La noi fiecare protesteaza pentru drepturile "lor", , ceilalti nici ca conteaza, iasa dogaru si vrea drepturi pentru uniforme, sai iasa vesnicul sindicalist hosu cu dansul pinguinuli si vuvuzele

+1 (1 vot)
Neamtul551
2.05.2022, 13:39:01

Unu in Romania nu este criză pe buna fiecare se descurcă cumva șmecherii afaceri la negru sau gri sau diferite contrabande ajunge sa te uiți la volumul circulației in marile orase mașini scumpe Jeep uri peste tot acei oameni cu ce se ocupă?sa nu ziceți ca sunt oameni de afaceri că ma apucă râsul,eventual sunt afaceriști,doi,in occident criza majoră va incepe odată ce măsurile de climă si robotizarea va fi pusă în aplicare,aceste procese vor fi intarziate din cauza războiului,deci cam peste 20 de ani va fi asta atunci capitalismul va fi pe muchie de cuțit si se poate prăbuși dar băieții veseli care conduc lumea vor crea inca niste războaie și pandemii ucigașe ca prostimea sa fie ocupată cu altceva decât să încerce să schimbe sistemul capitalist desi daca in urma războiului din Ucraina vine o criză economică de proporții atunci cine stie poate prostimea va exploda oricum capitalismul trăiește ultimele decenii in forma actuala

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările