Mizele României la Consiliul European

Leonard Orban

Cel mai important punct de interes al României de pe agenda Consiliului European care începe astăzi la Bruxelles este cel legat de viitorul buget al UE în cadrul căruia vor fi decise sumele ce vor fi destinate fondurilor structurale din 2014 până în 2020. România a fost un jucător activ în negocierile pentru viitorul buget al UE însă adevăratele mize ale reuniunii au fost aproape invizibile pentru publicul din România din cauz

Reuniunea liderilor UE începe astăzi la prânz cu adoptarea recomadărilor specifice pe fiecare stat membru anunţate de Comisia Europeană (CE) la sfârşitul lunii mai, după care se va trece la discuţiile pe viitorul buget al UE.  Există două blocuri de state pe poziţii divergente: ţările net contributoare la bugetul UE (Germania, Franţa, ţările nordice), care vor să dea mai puţin la bugetul UE, şi cele net primitoare (valurile din 2004 şi 2007 de aderare la UE printre care şi România), care sunt împotriva reducerilor şi susţin propunerea CE care le este favorabilă.

Citeşte AGENDA oficială a Consiliului European de la Bruxelles: De ce este acest summit mai importante decât celelalte reuniuni cruciale pentru viitorul UE

Creştere economică şi locuri de muncă

„Poziţiile statelor membre sunt bine-cunoscute. Acesta este motivul pentru care vă propun ca discuţia să se concentreze în special pe două aspecte: cum pot diferitele politici din viitorul buget să contribuie la creştere economică şi locuri de muncă şi la îmbunătăţirea calităţii cheltuielilor şi cum putem prioritiza cheltuielile în cadrul diferitelor politici", menţionează Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, în invitaţia la Consiliu transmisă ieri statelor membre.

Miza cheie a reuniunii care începe joi. BRUXELLES-ul va cere mai multe puteri. Cum vor reacţiona statele membre?

În negocierile privind bugetul multianual al UE - 2014-2020, România are interese directe în privinţa alocărilor de fonduri structurale prin politica de coeziune. Discuţii aprinse pe această temă au avut loc marţi la Luxemburg unde s-au întâlnit miniştri ai Afacerilor Europene. De altfel, aceasta este o temă asupra căreia premierul Victor Ponta a anunţat că vrea discuţii cu preşedintele. „În mod sigur vreau să discut cu preşedintele României ceea ce am discutat şi cu Parlamentul - cum facem ca în perioada imediat următoare România să aibă o poziţie cât mai puternică pentru a obţine în perioada 2014-2020 un buget consistent din partea UE pentru fonduri structurale", a spus Ponta.

Politica de coeziune

Consiliul Afaceri Generale  a ajuns marţi la un acord de principiu referitor la patru blocuri tematice din pachetul de negociere privind politica de coeziune pentru viitorul exerciţiu bugetar 2014-2020: concentrarea tematică a fondurilor pe un număr limitat de obiective; cadrul de performanţă; instrumentele financiare şi proiectele generatoare de venit şi parteneriatul public-privat. 

Ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, pentru „Adevărul", că avansarea pe blocurile tematice este un progres important al negocierilor, dar despre sumele concrete pe politici se va putea vorbi abia din septembrie. „Pe de altă parte, nu există niciun semn de flexibilizare a poziţiilor statelor membre în privinţa bugetului", a spus el.

"Nu există o flexibilizare a celor două grupuri de state membre pe viitorul buget al UE.''
Leonard Orban ministrul Afacerilor Europene