Muntenegrul îi răspunde lui Trump: ţara „contribuie la pace“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muntenegrul - o ”ţară mică” cu oameni ”foarte agresivi”, susceptibilă să provoace un conflict mondial în opinia şefului statului american - i-a ripostat joi lui Donald Trump lăudându-se cu contribuţia sa la ”stabilitate şi pace”, relatează AFP.

O ţară turistică în Balcani, pe malul Mării Adriatice, Muntenegrul a aderat la NATO în primăvara lui 2017, spre marea nemulţumire a Moscovei, în pofida ostilităţii unei mari părţi a celor peste 600.000 de locuitori, majoritari slavi şi ortodocşi.

După o îndelungată tăcere, Podgoriţa a răspuns prezentării făcute de Trump, drept o ţară belicoasă, pentru care nu vede ”de ce (şi-)ar trimite copii să fie ucişi” în ea, în virtutea unor acorduri NATO.

Dotat cu o armată de până în 2.000 de oameni, Muntenegrul contribuie la ”pace şi stabilitate nu doar pe continentul european, ci în întreaga lume”, şi anume ”alături de americani în Afganistan”, i-a replicat Guvernul într-un comunicat, publicat şi în engleză.

Muntenegrul este ”un stat stabilizator în regiune”, subliniază Guvernul, ”singurul care nu a fost teatrul unor lupte în timpul dzintegrării fostei Iugoslavii”.

La acea vreme membrii ai armatei iugoslave, militarii săi au participat, cu toate acestea, alături de sârbi, la războiul de independenţă al Croaţiei (1991-1995), şi anume la asediul sângeros de la Dubrovnik. Însă, la fel ca în Macedonia (1991), propria declaraţie de independenţă faţă de Serbia, în 2006, nu a antrenat un război.

În timpul acestor conflicte din fosta iugoslavie, soldate cu 130.000 de morţi, ţara a ”primit şi protejat 120.000 de persoane”, a mai subliniat Podgoriţa.

Mic sau mare, ”ceea ce contează este nivelul la care îţi plasezi valorile libertăţii, solidarităţii şi democraţiei”, insistă Muntenegrul. În numele acestor principii, ”prietenia şi alianţa între Muntengru şi Statee Unite sunt puternice şi inalienabile”, conchide Guvernul muntenegrean.

Potrivit unor analişti locali, serviciile muntenegrene de informaţii întreţin legături strânse cu omologii lor occidentali.

Această decizie de a se ancora la Occident îi aparţine lui Milo Djukanovic, conducătorul Muntenegrului aproape fără întrerupere din 1991. La jumătatea lui aprilie, el a fost ales preşedinte din primul tur, o victorie pe care a prezentat-o drept un plebiscit al opţiunilor sale atlantiste şi pro-UE.

Acest triumf a confirmat dificultăţile opoziţiei proruse, din cadrul căreia mai mulţi lideri sunt suspectaţi că sunt implicaţi în ceea ce autorităţile prezintă drept un plan de lovitură de stat, dejucat în toamna lui 2016.

În capitala ţării, Podgoriţa, declaraţiile lui Trump au fost primite cu ironie.

”Suntem atât de agresivi şi puternici, încât nu am reuşit să schimbăm puterea în 30 de ani şi cu atât mai puţin să provocăm un conflict global”, declară Sreten Markovic, un pensionar, în vârstă de 67 de ani. ”Atunci când am citit declaraţia lui Trump despre noi, am crezut că visez. Când m-am trezit mi s-a părut o glumă bună”, afirmă Darko Mandic, un vânzător de jucării, în vârstă de 33 de ani.

Nici proruşii nu sunt virulenţi. Unul dintre principalii lor lideri, Andrija Mandic, a salutat ”mesajul clar” al lui Donald Trump, ”omul cel mai bine informat de pe planetă” - ”el nu vede de ce şi-ar trimite copiii să fie ucişi” pentru Muntenegru.

”Vreau să cred că Trump şi-a exprimat greşit opiniile (...). Nu vreau să cred că Muntenegrul a fost o temă la Helsinki”, în Finlanda, în timpul summitului între preşedintele american şi omologul său rus Vladimir Putin, declară pentru AFP Ranko Krivokapic, un opozant al lui Milo Djukanovic, dar prooccidental.

”Dacă Trump crede că nu trebuie să apere Muntenegrul, trimite el, oare, un mesaj ca cineva să încerce ceva?”, îşi exprimă îngrijorarea Stevo Vasiljevic, un profesor, în vârstă de 46 de ani.

Analistul politic Sergej Sekulovic consideră ”posibilă o intensificare a tensiunii politice”, dar ”în mod fundamental, condiţiile unei destabilizări nu există”. Muntenegrul ”este stabil şi nimic nu sugerează că acest lucru s-ar putea schimba”, subliniază Ranko Krivokapic.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite