Nadia Savcenko, noua eroină a Ucrainei. Steaua Iuliei Timoşenko a apus VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Întâlnire Nadia Savcenko- Iulia Timoşenko
Întâlnire Nadia Savcenko- Iulia Timoşenko

O noua eroină a apărut în Ucraina în urma războiului separatist. Este vorba de pilotul militar Nadia Savcenko, ce a fost prizonieră la ruşi timp de doi ani.  Iulia Timoşenko, fosta eroină a „revoluţiei portocalii“ îşi simte ameninţată poziţia acum , mai ales după ce Nadia a avut curajul să o înfrunte chiar în parlamentul ucrainean.

Pilotul militar ucrainean Nadia Savcenko, aleasă deputată în timp ce se afla încarcerată în Rusia, şi-a făcut marţi intrarea în parlament printr-un apel adresat deputaţilor „să nu trădeze Ucraina“, relatează AFP .

„Sunt deputată a Ucrainei. M-am întors şi mă apuc de treabă“, a declarat ea în faţa parlamentarilor, cu un drapel ucrainean pe umeri şi cu un steag al tătarilor din Crimeea în mâini. 

„M-am întors şi nu vă voi lăsa să-i uitaţi — mă adresez vouă celor care staţi pe scaunele din Radă — pe cei care au început să-şi dea viaţa pentru Ucraina mai întâi în Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev) şi continuă să o facă în Donbas“, a spus ea în continuare. 

Confruntare Savcenko-Timoşenko

„Poporul Ucrainei nu ne va permite să stăm în aceste fotolii dacă îl vom trăda“, a adăugat Savcenko, deputată din partea partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko. La sosirea sa la Kiev după doi ani de închisoare în Rusia, Savcenko a respins-o pe Timoşenko atunci când aceasta a vrut să o îmbrăţişeze, iar când politiciana i-a întins un buchet de flori, femeia pilot i-a spus că ar face mai bine să i le dea mamei ei. 

Timoşenko s-a conformat şi i-a pus buchetul în braţele mamei Nadiei, a relatat presa ucraineană, anticipând disensiuni între fosta prizonieră la ruşi şi Timoşenko. 

„Ucraina este mai importantă decât noi toţi“, a mai lansat ea în discursul său plin de emoţie, în finalul căruia a intonat imnul ucrainean. 

Nadia Savcenko a îndepărtat apoi portretul său de la tribuna parlamentară şi a depus în locul acestuia un banner cu alţi ucraineni deţinuţi în Rusia. „Libertate pentru prizonierii Kremlinului“, scria pe el.

Potrivit ministrului de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, 174 de ucraineni sunt încarceraţi în Rusia, în peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 2014 de către Moscova, sau prizonieri ai rebelilor proruşi în estul ţării. 

Conform unor surse din cadrul autorităţilor ucrainene, numărul cetăţenilor ucraineni deţinuţi doar în Rusia variază între 10 şi 30. 

Savcenko, condamnată la 22 de ani de închisoare pentru presupusa complicitate la uciderea a doi jurnalişti în estul Ucrainei în 2014, a fost eliberată săptămâna trecută, la schimb cu doi militari ruşi, condamnaţi la 14 de închisoare în Ucraina, după ce au fost capturaţi în teatrul de operaţiuni din Donbas.

Ea a devenit pentru ucraineni un simbol al conflictului din estul ţării, unde armatei Kievului i se opun separatişti proruşi sprijiniţi, potrivit Ucrainei şi Occidentului, de armata rusă. De la declanşarea sa în aprilie 2014, conflictul din Donbas s-a soldat cu circa 9.300 de morţi. 

Nadia Savcenko, pregătită să candideze la preşediţia Ucrainei

Nadia Savcenko s-a declarat în prima sa mare conferinţă de presă, după eliberarea sa pregătită să devină preşedinte al Ucrainei, dacă aşa vor dori ucrainenii.

„Ucraineni, dacă vreţi ca eu să fiu preşedinte, voi fi preşedinte“, a afirmat Savcenko, întrebată dacă are aspiraţii prezidenţiale sau se va alătura forţelor armate. Nadia Savcenko a spus că îi place să zboare, dar dacă este necesar se va implica în politică.

Printre primele femei piloţi militar din Ucraina

Nadia Savcenko a luptat toată viaţa ei pentru ce şi-a dorit. Născută la Kiev acum 35 de ani, s-a bătut ca să ajungă una din primele femei ucrainene care au fost pregătite pentru a deveni piloţi în forţele aeriene ale Ucrainei. Iar ca membră a batalionului de voluntari Aidar din estul Ucrainei a luptat ca să-şi apere ţara - rămânând dârză chiar şi după ce a fost răpită de sepearatiştii pro-ruşi. Nadia Savcenko e o faţă deja familiară în Ucraina, une a fost una din primele femei-militar de carieră ale ţării.A intrat în armata ucraineană ca transmisionist pentru forţele feroviare, înainte de a fi instruită ca paraşutist.

savcenko

Nadia Savcenko a fost singura femeie-militar din cadrul trupelor ucrainene de menţinere a păcii trimise în Irak. După ce s-a întors de acolo, a cerut să i de dea voie să se înscrie la Universitatea forţelor aeriene din Harkov, iar cererea i-a fost acceptată, până atunci doar bărbaţii puteau să urmeze cursurile acestei universităţi.

Acest fapt a atras atenţia televiziunii ucrainene şi Programului ONU pentru dezvoltare, care l-a folosit cu succes ca exemplu pentru campania pentru adoptarea în 2010 a unei legislaţii ce stabileşte egalitatea de gen în armata ucraineană.Ca locotenent, Savcenko a servit în forţele aeriene, fiind puşcaş şi navigator pe elicopterele de luptă MI-24.

Trecutul amestecat al Iuliei Timoşenko

Iulia Timoşenko, în vârstă de 55 de ani, o femeie elegantă şi experimentată în tehnicile de comunicare s-a făcut cunoscută în lumea întreagă în 2004. Uşor de recunoscut graţie tresei sale tradiţionale, ea s-a erijat în artizan al „revoluţiei portocalii“ prooccidentale care a zguduia ţara la momentul respectiv.

Ea agita mulţimile la Kiev împotriva premierului din perioada respectivă, care era şi candidatul la prezidenţiale susţinut de Moscova, Viktor Ianukovici.

Coaliţia „portocalie“ pe care a format-o cu Viktor Iuşcenko a propulsat-o, susţinută de occidentali, împotriva Rusiei lui Vladimir Putin.

Anii petrecuţi la putere au destrămat însă această alianţă - Timoşenko părăseşte Guvernul, apoi revine la conducerea lui în 2007 - până la alegerile prezidenţiale din 2010, care marchează revenirea victorioasă a lui Viktor Ianukovici.Acesta este momentul în care încep problemele judiciare pentru Timoşenko.

Ea este condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru că a semnat în calitate de şef al Guvernului un acord pe tema gazelor cu Rusia ale cărui condiţii au fost descrise drept prejudicioase pentru ţara sa. A fost eliberată în februarie 2014, la presiunile străzii şi a Occidentului. 

Din tribunele „revoluţiei portocalii" şi până la întâlnirile cu puternicul om politic al Rusiei Vladimir Putin, această femei minionă şi-a câştigat renumele de „doamnă de fier“ dinainte de a fi încarcerată.

Adversarii săi politici o consideră, în schimb, o „oportunistă pură“ şi subliniază aspectel obscure ale carierei sale. Născută la 27 noiembrie 1960, inginer-economist în perioada fostei Uniuni Sovietice, Timoşenko a condus, după independenţa ţării, în 1991, o importantă companie energetică ce deţinea monopolul importurilor de gaze ruseşti în Ucraina.

Din cauza acestui post, obţinut cu ajutorul lui Pavlo Lazarenko, un fost premier ucrainean care, în prezent, este încarcerat în Statele Unite pentru escrocherie şi spălare de bani, a fost acuzată atât în Ucraina, cât şi în Rusia, de mituirea unor oficiali din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Aceste cazuri au fost închise în 2005, în circumstanţe obscure, după revoluţia din 2004, care a propulsat-o pe Timoşenko în fruntea Guvernului.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite