NATO declară război schimbărilor climatice. Cât poluează armatele ţărilor din UE şi SUA

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Liderii alianţei militare occidentale urmează să se înţeleagă luni asupra unui plan de acţiune climatică astfel încât forţele lor armate să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 şi să se adapteze la ameninţările generate de încălzirea globală, relatează Reuters.

Este pentru prima dată când NATO pune în centrul planurilor şi strategiei sale lupta de combatere a încălzirii climatice, în contextul în care SUA au revenit în Pactul climatic de la Paris şi preşedintele american o consideră problemă prioritară pe agenda sa.

„Aceasta este o provocare definitorie a timpului nostru şi trebuie să fim o organizaţie care să se situeze în fruntea acestei lupte”, a declarat pentru Reuters un diplomat european senior al NATO.

Forţele armate ale statelor membre NATO sunt de mult conştiente de faptul că schimbările climatice vor avea implicaţii uriaşe în materie de securitate, între care migraţie sporită, inundarea bazelor de coastă ale alianţei şi o prezenţă rusă mai mare în Arctic pe măsura topirii gheţii din pricina temperaturilor ridicate.

Totuşi, pentru a-şi reduce propriile emisii rezultate din utilizarea combustibililor fosili, statele membre necesită reforme în centrul alianţei, deoarece NATO stabileşte standardele privind aceşti combustibili pentru întreaga organizaţie.

Angajându-se să elimine emisiile nete de CO2 până în 2050, planul de acţiune al NATO va alinia organizaţia cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

 Atingerea acestui obiectiv va însemna reducerea emisiilor militare care sunt adesea scutite de ţintele de emisii de carbon ale ţărilor - ar fi o mare realizare pentru SUA, în condiţiile în care Departamentul Apărării este cel mai mare consumator de petrol din lume, potrivit cercetărilor efectuate în 2019 de Neta Crawford de la Universitatea din Boston.

În timp ce experţii spun că ţările UE subraportează emisiile armatelor, un studiu comandat de Parlamentul European a calculat în februarie că amprenta de carbon corespunzătoare cheltuielilor militare ale UE în 2019 a fost echivalentul a aproximativ 24,8 milioane de tone de dioxid de carbon - aproape la acelaşi nivel cu emisiile de CO2 eliberate în atmosferă de circa 14 milioane de maşini.

Un expert german în apărare, care a refuzat să fie numit, a declarat că un tanc principal de luptă, cum ar fi Leopardul 2 german, consumă 400 de litri (106 galoane) de motorină pentru a acoperi doar 100 km de teren (62 mile). Prin contrast, consumul mediu de combustibil al unui vehicul civil uşor american a fost de 9,4 litri la 100 km în 2018, potrivit unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie din 2020.

Unii aliaţi NATO lucrează deja pentru a reduce consumul de energie electrică sau integrează modele de predicţie climatică în misiunile militare. Germania are prima sa cazarmă neutră în materie de carbon, producând energie aproape complet din energie geotermală şi panouri solare. Armata olandeză poate folosi panouri solare în loc de generatoare de motorină în timpul operaţiunilor.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg şi secretarul general al ONU Antonio Guterres au descris schimbările climatice drept un „multiplicator de criză”.

Militarii se aşteaptă, de asemenea, la mai multe operaţiuni în regiunile vulnerabile la climă, în măsura în care trupele sunt chemate să contribuie la combaterea dezastrelor naturale provocate de climă. O astfel de gestionare a crizelor este una dintre sarcinile fundamentale ale NATO, datorită capacităţii sale de a furniza rapid alimente şi sprijin logistic şi medical.

În 2018, opt din cele 10 ţări care găzduiesc cel mai mare număr de personal implicat în operaţiuni multilaterale de pace se aflau în zone extrem de expuse schimbărilor climatice, potrivit unui studiu al Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm.

De asemenea, aliaţii testează mai multe echipamente care să funcţioneze în condiţii de frig extrem. Durabilitatea sistemelor de apărare pe câmpul de luptă a fost întotdeauna o prioritate, au declarat pentru Reuters surse europene din domeniul apărării.

Stoltenberg, fost trimis special ONU pentru schimbările climatice, a început să facă presiuni pentru un acord NATO privind schimbările climatice de dinainte ca Biden să-l înlocuiască pe Trump, într-un discurs din septembrie 2020. Aliaţii nu au decis încă ce investiţii legate de climă vor finanţa în comun în cadrul NATO .

„Comunitatea politicii de securitate vede acum mai clar că schimbările climatice sunt un motor al conflictului”, a declarat Jamie Shea, fost înalt oficial NATO, de la grupul de reflecţie Prietenii Europei din Bruxelles.

Deoarece armamentul militar necesită decenii de dezvoltare şi are o viaţă mai lungă decât vehiculele civile, una dintre cele mai mari contribuţii ale NATO pe termen mediu, spun experţii, va fi utilizarea sporită a combustibililor sintetici în locul combustibililor fosili.

Produşi din apă, CO2 şi energie regenerabilă, combustibilii sintetici nu generează poluare cu sulf sau azot şi au o densitate mare de energie. Combustibilul standard al NATO pentru alimentarea aeronavelor şi navelor este kerosenul, unul dintre cei mai poluanţi combustibili.

Armata germană, Bundeswehr, ar putea începe să adauge combustibil sintetic la combustibilul tradiţional în câţiva ani.

 Cu toate acestea, rezervoarele electrice nu sunt o opţiune.

„Se va dovedi dificil să instalaţi staţii de încărcare pe câmpul de luptă în timp util”, a declarat o sursă germană din domeniul apărării apărare care a refuzat să fie numită.

Potrivit unui studiu realizat în 2019, care a studiat doar impactul combustibililor fosili, dacă armata SUA ar fi o naţiune în sine ar fi pe locul 47 pe lista celor mai mari poluatori cu emisii de seră.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite