NATO şi-a asumat susţinerea apărării Ucrainei pe linia de contact din Donbas şi la Marea Neagră

Vineri, 12 iunie, NATO a acordat Ucrainei statutul de Partener pentru Oportunităţi Întărite - Enhanced Opportunity Partner sau EOP.

Pasul nu ar fi fost, poate, atât de bine observat dacă nu însemna alăturarea Ucrainei unui grup de 5 state, unele de la frontierele Alianţei – mai întâi Suedia şi Finlanda, apoi Georgia – dar şi unui număr de două state Parteneri Globali – Australia şi Iordania, participanţi de prim plan la misiunile NATO, la Forţa de răspuns a Alianţei – NRF şi la Programul de construcţie a Capabilităţilor Întărite – Enhanced Capability Program al NATO.

Practic NATO şi-a asumat, cu această ocazie, susţinerea apărării Ucrainei pe linia de contact din Donbas şi la Marea Neagră, într-un program individualizat ce presupune şi interoperabilitate, şi sprijin major în dezvoltarea capabilităţilor de apărare ale Kievului. Abordarea este cu atât mai importantă cu cât înglobează, în spaţiul acestui tip de proiect, Republica Moldova, cea care găzduieşte – fără voie, ilegal - trupele ruse ale Grupului Operativ de Trupe Ruse de la Tiraspol, nedeclarate oficial trupe de ocupaţie, o adevărată enclavă în spatele Ucrainei.

Situaţia curentă obligă Republica Moldova, chiar şi sub conducerea prorusului Igor Dodon, să ceară retragerea trupelor ruse din regiunea separatistă nistreană – raioanele de răsărit ale Republicii Moldova – pentru a evita eventuale provocări ruse la adresa Ucrainei, care ar antrena responsabilităţi ale statului din stânga Prutului, mai ales după ultimele acţiuni ce au însemnat depunerea jurământului de crediţă a tinerilor din regiune – în fapt minori – faţă de armata rusă, fapt fără precedent, condamnat de către Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău.

Participarea la misiunile NATO – paşaportul Ucrainei pentru Enhanced Opportunity Partner

Acţiunea NATO este cu atât mai surprinzătoare cu cât orice apropiere a sa de Ucraina era blocată de către Ungaria pe baza tratamentului Kievului faţă de minorităţi. Ungaria a ales să blocheze prin veto orice reuniune NATO-Ucraina şi orice pas înainte. Nu-i mai puţin adevărat, Georgia avea deja acest statut, fiind ţara cu cele mai mari contribuţii per capita în misiunile NATO. Cum şi Ucraina îşi are deja contribuţiile la misiunile NATO, argumentul tehnic a prevalat în acest caz faţă de blocajele politice ungare, oricum respinse de NATO, condiţionările bilaterale fiind inacceptabile şi neavenite faţă de propriile sale proiecte şi de apărarea şi securitatea aliată.

Acordarea statutului de Enhanced Opportunities Partner Ucrainei are la bază participările semnificative ale Kievului în misiunile aliate, în calitatea sa de partener NATO. Ucraina a participat la operaţiuni militare aliate în Afganistan, Kosovo, în cadrul NATO Response Force – NRF şi în cadrul exerciţiilor NATO. Participarea la operaţiunile internaţionale a fost apreciată ca demonstrând angajamentul Ucrainei faţă de securitatea euro-atlantică.

Noul Statut de Partener pentru Oportunităţi Întărite este parte a programului NATO ţinând de iniţiativa de interoperabilitate pentru parteneri şi permite menţinerea şi adâncirea cooperării între aliaţi şi parteneri printr-un program propriu, individualizat, oportunităţi care să permită statului partener să-şi menţină nivelul contribuţiilor. Şi acesta se traduce în exerciţii şi programe de interoperabilitate întărită cu Alianţa, adâncirea schimbului de informaţii inclusiv a celor ce decurg din lecţiile învăţate aliate şi bunele practici în domeniu.

În plus, acest parteneriat vizează domenii de interes reciproc al statului partener şi a NATO. Acest lucru nu înseamnă o respingere a perspectivelor de a deveni membru deplin al Alianţei, aliaţii încurajând reformele în domeniul securităţii şi apărării, în domeniul controlului civil şi democratic al forţelor armate şi în cel de luptă împotriva corupţiei, condiţii importante pentru pasul spre a deveni membru cu drepturi depline al NATO.

Enhanced Capability Program al NATO - Pregătirea Ucrainei pentru apărarea Occidentului în faţa Rusiei

De fapt, această abordare vizează, în mod direct, nu numai participarea la programul Iniţiativa de Construcţie a Capabilităţilor de Apărare – DCBI, cât angajarea într-un program mult mai puternic şi concentrat al NATO de creştere a Capabilităţilor Întărite ale Partenerilor - Enhanced Capability Program(ECP). De fapt, acesta se traduce prin pregătirea Ucrainei pentru apărarea Occidentului în faţa Rusiei.

Astfel, potrivit vice-premierului ucrainean pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Olga Stefanishyna, programul acesta permite participarea Ucrainei la planificarea operaţiunilor NATO, accesul la exerciţiile aliate, dar şi oportunităţi pentru interoperabilitatea sectorială cu NATO în domeniul logisticii, comunicaţiilor, managementului militar. Ucraina va avea, de asemenea, acces la bunele practici în toate componentele militare şi va avea prioritate în certificarea forţelor şi a mijloacelor sale la nivel NATO. Olga Stefanishyna consideră accederea Ucrainei la Enhanced Capabilities Program al NATO drept “un semnal foarte puternic al cooperării depline operaţionale.”

“Această decizie recunoaşte Ucrainei contribuţiile la misiunile NATO şi demonstrează că Alianţa îşi repectă angajamentele faţă de parteneri în ciuda pandemiei de COVID-19,” a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu. “Sunt recunoscător membrilor Alianţei pentru recunoaşterea contribuţiilor semnificative ale Ucrainei la operaţiunile comune de menţinere a păcii din întreaga lume,” a declarat Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky.

Pilonii apărării navale a Ucrainei cu sprijinul NATO în Marea Neagră şi Marea de Azov

Luni, 15 iunie, Ministrul ucrainean al Apărării, Andrii Taran, a anunţat deja direcţiie şi cei trei piloni pentru dezvoltarea capabilităţilor de luptă conform standardelor NATO la nivelul forţelor navale, cu referire şi la direcţiile aprobate de către Preşedintele ucrainean, cu ocazia ceremoniei de instalare a noului comandant al Forţelor Navale, în Odesa. Astfel, primul pilon îl reprezintă apărarea navală şi a coastelor prin nave moderne, cu armament de rachete, avioane, baterii de rachete de coastă, sprijin logistic de luptă şi servicii logistice şi capabilităţi de război electronic.

Cel de-al doilea pilon vizează cu precădere un sistem de avertizare şi recunoaştere integrată în zona maritimă de proximitate, sistem de comandă şi control şi sistem de avertizare în zona subacvatică. Cel de-al treilea pilon vizează apărarea în Marea Neagră/Marea Azov prin elaborarea unui sistem integrat de baze moderne în regiunea de coastă a celor două mări aflată sub controlul autorităţilor legitime de la Kiev. Taran s-a angajat, în numele Ministerului Apărării, să facă tot ceea ce e necesar pentru implementarea acestui program în practică.

Potrivit Ministerului Apărării de la Kiev, Ucraina negociază astăzi cu partenerii din NATO acordarea asistenţei şi sprijinului pentru implementarea acestor planuri. Taran a avut discuţii pe aceată temă  în timpul vizitelor recente la Berlin şi Paris şi a primit asigurări de sprijin al aspiraţiilor ucrainene de a-şi dezvolta flota de la partenerii externi.