Negocierile pentru Brexit: Război deschis între Paris şi Londra pentru joburile din sectorul financiar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parisul ar urmări „cel mai dur Brexit posibil” şi ar fi „perfect fericit” cu un rezultat în detrimentul Londrei, afirmă într-un memoriu reprezentanţii instituţiilor financiare din capitala Regatului Unit (The City) la Uniunea Europeană.

Într-un memoriu către ministerul de finanţe, reprezentanţii din parlament şi restul instituţiilor financiare, Jeremy Browne, reprezentantul City-ului la Bruxelles a avertizat că întrunirea avută cu cei de la Banca Naţională a Franţei „a fost cea mai proastă pe care am avut-o oriunde în UE”.

Fostul ministru liberal democrat a susţinut în acest memoriu că banca centrală franceză urmăreşte subminarea şi dezintegrarea serviciilor financiare - chiar dacă acest lucru înseamnă un cost semnificativ. „Franţa vede Marea Britanie şi City-ul Londrei ca adversari, nu parteneri”, a scris acesta.

„Ceea ce observăm este o mişcare în care se implică întreaga forţă politică a Franţei, o mişcare mult mai hotărâtă odată cu alegerea lui Macron”.

Publicarea acestui memoriu în presa britanică vine la puţin timp după ce liderii mediului de afaceri din Marea Britanie au avertizat că un eventual eşec al negocierilor pentru Brexit ce ar rezulta în lipsa unui acord ar fi „catastrofic”, cu „întreruperi masive” şi o contracţie semnificativă a sectoarelor de servicii cât şi celui industrial.

Noul guvern francez a promis doar cu o săptămână în urmă să scadă taxele pentru bănci şi să reducă din interdicţiile legislative într-un efort de a ademeni industria de servicii financiare a Londrei după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea în 2019.

Edouard Philippe, prim-ministrul francez, a declarat că doreşte să transforme Parisul în „capitala financiară a Europei după Brexit” printr-o serie de măsuri pentru atragerea business-ului internaţional.

Însă, în ciuda percepţiei de auto-victimizare a oficialilor britanici, susţine jurnalistul Michael Stothard pentru Financial Times, „oficialii francezi au fost în mod consistent deschişi şi clari cu privire la obiectivele lor încă de când Marea Britanie a votat pentru Brexit”.

Parisul consideră că există o serie de realităţi dure ale Brexitului pe care City-ul londonez trebuie să le accepte, inclusiv faptul că zeci de mii de slujbe din industria financiară se vor realoca probabil pe continent.

„Londra va continua să rămână un important centru financiar”, a afirmat Christian Noyer, fostul guvernator al băncii centrale franceze, implicat într-o campanie de lobby pentru atragerea firmelor din sectorul financiar. „Dar trebuie să accepte că unele operaţiuni vor trebui să se mute pe continent”.

Conform celor de la FT, oficialii francezi consideră că băncile ce-şi au sediul în Londra  îşi vor pierde „paşaportul” financiar odată cu ieşirea din UE. Acest „paşaport” permite băncilor dintr-un stat membru să servească clienţi în mod automat în restul de 27 de ţări fără a pune bazele unei operaţiuni locale. Cea de-a doua aşteptare este ca Uniunea să preia înapoi controlul serviciilor financiare complexe desfăşurate în moneda euro - o piaţă extrem de lucrativă al cărui volum depăşeşte 900 miliarde euro zilnic -fapt ce ar obliga operatorii britanici fie la re-localizare sau să accepte să fie reglementaţi de către autorităţile europene.

Dacă aceste scenarii probabile vor deveni realitate, atunci băncile ce-şi au sediile în Londra vor fi nevoite să-şi mute o serie de servicii şi implicit locuri de muncă dinspre City-ul londonez pe continent.

Săptămâna trecută în Paris, directorul executiv al JP Morgan, Jamie Dimon, a afirmat că UE este capabilă pur şi simplu „să dicteze” câte locuri de muncă vor trebui mutate pe continent.

Băncile internaţionale au început deja să se pregătească pentru acest lucru. HSBC, care are deja o bază largă în Paris, a afirmat că este probabil să mute peste 1,000 de locuri de muncă în Paris din cauza Brexitului. JP Morgan Chase a afirmat că peste 4,000 din cei 16,000 de angajaţi aflaţi în Londra s-ar putea muta pe continent.

Numărul locurilor de muncă estimate pe care Londra le va pierde diferă. În cazul unui Brexit „dur” - unde Marea Britanie părăseşte piaţa unică, Bruegel, un think tank, estimează acest număr la 30,000 iar PwC a sugerat un număr între 70,000 şi 100,000.

Chiar dacă la Londra există speranţa că accesul pe piaţa unică va putea fi păstrat, cel puţin în privinţa serviciilor financiare denominate în euro, oficialii francezi susţin că acest lucru nu trebuie, şi nici nu se va întâmpla. În cadrul campaniei electorale de anul trecut, actualul preşedinte Emmanuel Macron, fost ministru al economiei, a declarat: „Eşti fie înăuntru sau eşti afară. A doua zi după exit, nu va mai exista niciun paşaport financiar pentru instituţiile ce-şi au baza în Marea Britanie”.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite