Nord Stream 2: Franţa este împotriva Germaniei

Conductă din Nord Stream 2 montată în decembrie în localitatea germană Groß Polzin din landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară

Proiectul Nord Stream 2 are tot mai mulţi oponenţi. Franţa se va pronunţa împotrivă, se pare, la votul din UE împotriva conductei care să transporte gaz din Rusia în Germania. De asemenea, ambasadorii SUA în Europa critică proiectul.

Potrivit cotidianului german „Süddeutsche Zeitung“, guvernul francez s-ar pregăti să anuleze susţinerea sa anterioară pentru proiectul energetic Nord Stream 2, prin care ar urma ca gazul rusesc să ajungă direct în Germania, prin Marea Baltică. Potrivit ziarului bavarez, sursele apropiate executivului de la Paris invocă „probleme strategice“ în relaţia tensionată cu Moscova. În UE are loc vineri un vot prin care se va decide soarta controversatului proiect iar Franţa va vota se pare împotriva acestuia, susţine „Süddeutsche Zeitung“.

„Nu vrem să consolidăm dependenţa energetică de Rusia şi să mai şi dăunăm intereselor unor ţări membre ale UE precum Polonia şi Slovacia“, ar fi mesajul transmis de la Paris. Guvernul francez nu a confirmat deocamdată oficial informaţiile şi nici de la executivul de la Berlin nu a parvenit vreo luare de poziţie.

Până acum, Germania a putut conta pe sprijinul Franţei în acest proiect energetic controversat care îi deranjează pe mulţi. Dar dacă Franţa îşi schimbă poziţia, atunci oponenţii Nord Stream 2 din UE vor avea un cuvânt mai greu de spus. La vot este supusă vineri o revizuire a aşa-numitei directive pentru gaz a Uniunii. Potrivit „Süddeutsche Zeitung“, Comisia Europeană ar dori prin această modificare ca regulile stricte privind conductele de gaz din interiorul blocului comunitar să se aplice de acum înainte şi pentru conductele din afara UE. Rezultatul ar fi o delimitare fermă a producerii gazelor şi a livrării acestora. La Nord Stream 2, gigantul rus Gazprom controlează ambele aspecte: atât producţia, cât şi livrarea.

Ambasadorii americani din Europa se opun Nord Stream

Administraţia Trump face presiuni tot mai mari împotriva proiectului ruso-german. Ambasadorii Americii la Berlin, Copenhaga şi Bruxelles au semnat împreună o luare de poziţie comună la Deutsche Welle: „Nord Stream 2 va spori sensibilitatea Europei la  presiunile Rusiei în materie de energie“, au scris ambasadorii Richard Grenell, Carla Sands şi Gordon Sondland.

Ţările baltice şi Polonia consideră Nord Stream 2 un pericol pentru securitatea lor naţională. Tensiunile generate de acest proiect sunt vechi de mai mulţi ani şi par să se acutizeze mereu. Criticii spun că această conductă ar fi o armă în mâna Rusiei, adepţii proiectului susţin dimpotrivă că acesta ar asigura aprovizionarea cu energie a Europei.

La bordul navei Audacia se sudează conductele pentru Nord Stream 2

La sfârşitul lui ianuarie s-a spus că dezvoltarea Nord Stream 2 decurge conform planului. Cel puţin dacă ne luăm după concernul rus Gazprom: „Peste 20% din conductă este gata“, a declarat Elena Burmistrova, şefa exporturilor la Gazprom, la o conferinţă la Viena. Conducta de 1200 de kilometri este construită în prezent în regia concernului rus. Ea ar urma să transporte din 2020 gaz rusesc prin Marea Baltică în Germania şi de acolo mai departe în vestul Europei.

Fost cancelar german la Rosneft

La finanţarea proiectului participă concernul german BASF, prin firma sa Wintershall, compania Uniper, din cadrul grupului E.ON, precum şi concernul austriac OMV şi alte firme energetice europene. Costurile totale s-ar ridica la 10 miliarde de dolari. Fostul cancelar german Gerhard Schröder (SPD) este şef al consiliului de supraveghere al Nord Stream şi al concernului rus majoritar de stat Rosneft.

Iniţial, cel mai dur s-au opus proiectului Ucraina şi Polonia. Proiectul ar „ucide Ucraina“, a declarat recent ministrul polonez de Externe Jacek Czaputowicz. Polonia este de părere că absenţa tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina face această ţară şi mai susceptibilă unor agresiuni suplimentare din partea Rusiei. Varşovia consideră că Nord Stream 2 este şi o dovadă „a lipsei de loialitate a Germaniei faţă de vecinul ei de la est şi a relaţiei speciale dintre Berlin şi Moscova“, spune Kay-Olaf Lang de la Fundaţia Ştiinţă şi Politică.

Ministrul de Externe ucrainean Pavlo Klimkin a declarat recent la Davos: „Tranzitul de gaz este în Rusia o chestiune politică. Nu este vorba aici nici de calcule, nici de interese economice“. Iar preşedinta Lituaniei Dalia Grybauskaite s-a exprimat şi ea cât se poate de clar la Davos: „Rusia a folosit mereu energia ca instrument politic de sporire a influenţei sale şi ca mijloc de presiune“.

Critici din interese de afaceri?

Guvernul german a ignorat mult timp aceste critici. Mai ales cele venite din partea SUA ar fi considerte ca fiind provocate de interesele comerciale ale americanilor, care ar dori să îşi vândă ei gazul lichefiat în Germania. Deja fac astfel de afaceri cu Polonia. În 2016, Polonia a inaugurat un mare terminal de gaz lichefiat la frontiera germano-poloneză.

Cum arată Nord Stream

Nord Stream 2 este demult o problemă pentru Uniunea Europeană. La Bruxelles, interesele diferite se ciocnesc mereu unele de celelalte. Comisia are sarcina grea de a soluţiona problema. Comisarul pentru Energie Miguel Arias Canete a declarat deja în 2016 că Nord Stream nu ar fi în interesul întregului bloc comunitar. 60 de europarlamentari au trimis recent o scrisoare comună la Berlin, solicitând renunţarea la proiect. Comisia Europeană nu încearcă să submineze pe faţă proiectul, ci ar vrea să-l transforme într-unul european, pentru a-l putea supune strictelor reglementări comunitare.

Pentru această decizie este nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului European. Polonia şi ţările baltice sunt de partea Comisiei, care mai contează şi pe Marea Britanie, Danemarca, Slovacia, Irlanda, Suedia, Italia, Luxemburg şi Croaţia. Pe de altă parte, Germania, Austria şi Olanda sunt ţările care doresc continuarea Nord Stream 2 în forma sa actuală.

Se pare că decisivă ar fi poziţia Franţei. Furnizorul de energie francez Engie este de asemenea parte din Nord Stream 2. Întrebarea este: care este interesul adevărat al Franţei? Porturile de descărcare a gazului lichefiat din SUA se află pe coasta franceză a Atlanticului şi ar putea genera afaceri mai bogate pentru Paris. De ce să mai facă petrolierele ocolul mare spre Polonia sau spre un port de pe coasta germană care încă nici măcar nu este construit? 

Un articol publicat pe portalul Deutsche Welle