Europa

articolul anterior articolul urmator

Noua abordare a Politicii Europene de Vecinătate

0
29 May 2011 21:33:02
Autor: adevarul
Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton
Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton

Evenimentele din lumea arabă au determinat o schimbare în strategia UE pentru această zonă. Politica Europeană de Vecinătate este aplicată de Uniunea Europeană din 2004. Acum, trecând şi printr-o criză economico-financiară teribilă, constatăm că atracţia vecinătăţii de la Estul şi Sudul Uniunii Europene pentru ceea ce se consideră că a înfăptuit şi mai ales ce poate face Uniunea Europeană este la cote ridicate. 

Pe 25 mai, Comisia Europeană şi Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate (Catherine Ashton) au transmis Parlamentului European, Consiliului şi altor organisme europene Comunicarea Comună: „Un nou răspuns la o Vecinătate în schimbare". Nu doar recentele evenimente din sudul Uniunii Europene au impulsionat publicarea acestui document. În mod sigur, liderii europeni din Bruxelles au vrut să arate participanţilor la întrunirea G8, care tocmai urma să înceapă, că Uniunea Europeană are şi iniţiative de politică externă. Şi, cum preşedintele SUA urma sa participe la o reuniune cu caracter regional, la Varşovia, iar statele Grupului Vişegrad au lansat un proiect de securitate zonală, Comisia şi Înaltul Reprezentant au fost nevoite să iasă public cu câteva răspunsuri şi la Parteneriatul Estic. Şi pentru că aproape toate politicile europene sunt supuse revizuirii, pentru că se fundamentează noua proiecţie bugetară (2014-2020) şi pentru adecvarea la Strategia „Europa 2020", era firesc ca şi domeniul politicii externe şi de securitate europeană să capete contururi noi.

Parteneriate în funcţie de intenţii

Noua abordare a Politicii Europene de Vecinătate propune întărirea cooperării UE cu ţările din Sud şi Est. Dimensiunea bilaterală a relaţiilor UE cu ţările vecine va fi completată de raporturile inter-statale, de implicarea UE şi a statelor membre în politicile regionale, dar şi de mobilizarea efortului comunităţii internaţionale. Este avută în vedere o extindere a domeniilor şi scopurilor cooperării: 1) suport pentru construcţia şi funcţionarea unei democraţii funcţionale şi sustenabile; 2) susţinerea dezvoltării economice şi sociale; 3) întărirea dimensiunilor regionale (Parteneriatul Estic şi Uniunea Mediteraneeană); 4) iniţierea unor mecanisme şi instrumente care să facă posibilă îndeplinirea obiectivelor asumate. Această susţinere intensificată, de către UE, a vecinilor ei va avea o formă condiţională, depinzând de progresele înregistrate în ariile care compun substanţa parteneriatului şi în primul rând de consolidarea democraţiei, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept.

Aplicarea ei ar urma să se facă într-o manieră diferenţiată, permiţând fiecărei ţări să deruleze relaţiile cu UE conform propriilor aspiraţii, necesităţilor şi capacităţilor de care dispune. UE nu vrea să impună un anumit model sau o reţetă pentru reformele politico-economice, ceea ce nu diminuează pretenţia partenerială ca procesul reformelor să fie clar asumat, să urmeze calea valorilor universale şi obiectivele modernizării. Astfel, pentru construcţia democraţiei funcţionale şi sustenabile, UE va solicita angajament în ceea ce priveşte alegeri libere şi corecte, libertatea de asociere şi exprimare, presa liberă, stat de drept, independenţă judiciară şi dreptul la judecată corectă, lupta contra corupţiei, reforma instituţiilor de aplicare a legii şi a celor din domeniul securităţii, controlul democratic asupra forţelor armate şi de securitate. Şi pentru ca astfel de obiective să nu rămână doar intenţii, Comisia Europeană a propus ca finanţarea Politicii Europene de Vecinătate să primească resurse suplimentare (cca 1.242 milioane de euro), prin realocări, în anii 2011-2013.

România şi Parteneriatul Estic

În septembrie 2011, la Varşovia, în timpul exercitării de Polonia a preşedinţiei Consiliului UE, va fi organizată a doua reuniune a Pactului Estic. Republicii Moldova, Ucrainei, zonei caucaziene - deci ariei din imediata vecinătate a României - le vor fi propuse noi instrumente de asistenţă partenerială economică, socială şi pentru diminuarea discrepanţelor regionale. Dar ceea ce este mai important se referă la dezvoltarea cooperării în arii importante, de la educaţie, tineret, cultură, la transport, energie, mediu, cercetare, societatea informaţiei, vămi, aplicarea legilor, dezvoltare rurală, politica de securitate şi apărare etc. Acest context oferă un câmp prielnic de manifestare şi României (Polonia a implementat deja trei planuri de acţiune cu Republica Moldova).

Dar pentru ca o implicare a României în vecinătatea estică, prin parteneriatele UE, să aibă o eficienţă maximă s‑ar presupune că democraţia, statul de drept, economia de piaţă funcţională din România să fie realitate.

„Strategia Dunării", la Cluj

Astăzi, la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca va avea loc conferinţa  „Spaţiul Dunărean - istorie şi devenire". La sesiune vor participa Iulian Fota, consilier prezidenţial, E.S. Füzes Oskar, ambasador al Ungariei, Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE. Evenimentul, moderat de prof. dr Vasile Puşcaş, intenţionează să explice raţiunea lansării „Strategiei Dunării" şi să propună soluţii de eficientizare .

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările