Noul exod al kosovarilor: „Nimeni nu pleacă de plăcere“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Geamurile unei clădiri guvernamentale din Priştina au fost sparte în timpul unor proteste din ianuarie FOTO New York Times
Geamurile unei clădiri guvernamentale din Priştina au fost sparte în timpul unor proteste din ianuarie FOTO New York Times

Zeci de mii de kosovari încep să-şi părăsească ţara din cauza sărăciei. Ţările preferate pentru emigrare sunt Ungaria, Austria şi Germania. Însă Uniunea Europeană nu mai are loc şi pentru ei, luptându-se cu refugiaţii zonelor de conflict şi cu imigranţii din propriile ţări, cum ar fi Bulgaria şi România, relatează „New York Times“.

„Fiul meu n-a avut de ales“, spune Xhevat Cakaj. El povesteşte cum acesta a plecat în Germania împreună cu soţia şi cu cele cinci fete. Cakaj spune că familia fiului său avea doar o singură vacă al cărei lapte era vândut într-o piaţă de lângă Priştina, capitala Kosovo, iar singura sursă de venit era un sistem de transport în comun cu microbuze, dar autorităţile l-au închis. „Nimeni nu pleacă de plăcere“, spune Cakaj, 64 de ani. 

Cândva se refugiau din calea războiului, acum din lipsa banilor

Odată, kosovarii şi-au pus viaţa în joc pentru a rămâne pe locurile natale. „Acum, am ajuns într-o situaţie în care plecăm de bunăvoie“, explică şi Afrim Syla, 48 de ani, din Priştina.

La 16 ani de când NATO a gonit forţele de securitate sârbe astfel încât 850.000 de refugiaţi albanezi din Kosovo să se poată întoarce acasă, exodul s-a inversat. De luni întregi, autobuzele scot albanezii prin Serbia şi îi duc către Ungaria, în Uniunea Europeană, notează „New York Times“.

Uneori, albanezii trec pe jos, deseori fără a fi prinşi. Mulţi sunt păcăliţi de promisiunile unui „ghid“ sârb sau au deja rude în Austria, Elveţia, Germania sau în ţările nordice şi îşi fac drum către ele.

Însă albanezii din Kosovo, în mare parte musulmani, nu sunt primiţi cu braţele deschise. Ca o ironie a sorţii, ei sunt forţaţi să se întoarcă în casa pentru care au luptat, nefiindu-le acordat statutul de azilant.

Această schimbare spune multe despre Europa Occidentală şi lupta ei de a se descurca cu fluxul imens de refugiaţi şi alţi imigranţi care caută oportunităţi, dar şi despre izolarea şi lipsurile cu care se confruntă cei din Balcani.

Kosovarii se simt abandonaţi şi izolaţi

Nimeni nu ştie exact când a început acest exod, dar se pare că se intensifică. Oficialii din Austria şi Germania au dat alarma în ianuarie 2015, după ce s-a înregistrat o creştere imensă de albanezii din Kosovo care cereau azil.

Această creştere s-a datorat unei noi oportunităţi la graniţă. Kosovarii, spre deosebire de vecinii lor balcanici din Albania, Macedonia şi Bosnia, nu au acces la programele pentru vize europene, acest lucru contribuind la faptul că se simt abandonaţi şi izolaţi, explică liderii politici şi cercetătorii independenţi.

Acordurile din toamnă, parte din eforturile occidentale de a întări cooperare dintre albanezii din Kosovo şi sârbi, au creat mai multe puncte de ieşire spre Serbia şi mai multe locuri cu liberă trecere de-a lungul Serbiei, dar şi o recunoaştere mai largă a actelor de identitate. Astfel, autobuzele cu kosovari au început să se îndrepte spre nord.

Problemele din Kosovo

Mulţi cred că sentimentul de nesiguranţă îşi are rădăcinile în statutul teritorial. Rusia, un aliat îndelungat al Serbiei, nu recunoaşte Kosovo, iar alte naţiuni văd independenţa acestei regiuni ca un semnal pentru proprii separatişti: China, care se află sub presiune internaţională să elibereze Tibetul, dar şi alţi cinci din cei 28 de membri ai Uniunii Europene, cel mai notabil exemplu fiind Spania, care se îngrijorează cu privire la propria regiune, Catalonia.

Pe plan domestic, Kosovo este nesigur. Alegerile din iunie 2014 au rămas nerezolvate timp de luni întregi, până când partidul prim-ministrului Hashim Thaci, un erou al războiului împotriva Serbiei (acuzat de curând că este îmbătat de putere şi corupt), şi-a făcut loc şi a intrat într-o coaliţie de guvernare. Thaci este acum ministru de Externe.

La toate aceste probleme se adaugă şi cele cu economia. Într-un continent îmbătrânit, Kosovo reprezintă cel mai tânăr teritoriu al Europei, vârsta medie a celor două milioane de cetăţeni fiind de 27 de ani. Kosovo ar avea nevoie de o creştere anuală imposibilă de 7% pentru a putea oferi de muncă celor 25-30.000 de tineri care termină şcoala în fiecare an. Investiţiile directe din sursele străine sunt de aproape 270 de milioane de dolari anual, la jumătate faţă de cât erau în 2007, spune Lumir Abdixhiku, director executiv al Riinvest, un grup de cercetare independent.

Kosovarii preferă Austria şi Germania

În 2014, Austria a înregistrat 1.901 de cereri de azil din partea locuitorilor din Kosovo, însă doar în ianuarie 2015 a înregistrat 1.029 de solicitări, spune Karl-Heinz Grundböck, ministrul de Interne german. De la 1 ianuarie şi până la mijlocul lunii februarie, Germania a înregistrat 18.000 de cereri din partea kosovarilor.

Copii in Pristina FOTO New York Times

În Kosovo, Ministerul Educaţiei a înregistrat 5.600 de elevi absenţi FOTO New York Times

Însă Europa Occidentală este deja suprasolicitată de refugiaţii de război şi de turbulenţele din Orientul Mijlociu şi din Africa. Locurile unde ar putea fi găzduiţi sunt puţine, aşa că unii dintre cei din Kosovo care sosesc sunt găzduiţi în barăcile vechi ale soldaţilor americani din Heidelberg, Germania.

În Germania, fluxul de refugiaţi din Kosovo a încetinit acum, situându-se la aproximativ 200 de sosiri pe zi, comparativ cu luna februarie, când se înregistrau 1.400 de sosiri într-o zi.

Vizele pentru kosovari sunt rare

Mulţi din Kosovo văd ca soluţie stabilirea unor vize de călătorie regulate pentru locuitorii Europei. Un analist spune chiar că oferirea de oportunităţi în Europa pentru 100.000 de kosovari ar compensa pentru neglijarea de atâţia ani. „Nu a fost drept, să lase Kosovo ca o pe o groapă timp de ani întregi, limitându-ne chiar şi călătoriile de afaceri“, spune Abdixhiku.

Însă guvernele europene sunt distrase de plângerile propriilor cetăţeni despre imigranţii Uniunii Europene, cum ar fi românii şi bulgarii. Germania se aşteaptă la 300.000 de aplicanţi pentru viză în 2015, după ce în 2014 s-a înregistrat peste 200.000. Aşa că vizele sunt puţin probabile.

„Dacă n-ai relaţii şi nu cunoşti oameni aici, nu prea ai cum să găseşti de muncă“, explică Cakaj pentru reporterii „New York Times“ situaţia din Kosovo. „Oficialilor nu le pasă dacă ai slujbă sau nu, ei vor doar să plăteşti facturile“, adaugă el. Are 75 de ani şi explică faptul că niciodată nu a fost atât de rău în ţara lui. „Cel mai rău lucru este când trăieşti, dar de fapt eşti mort. Dacă nu eram aşa bătrân, părăseam eu lumea asta“, conchide el.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite