Noul mecanism de protecţie a statului de drept la nivel european - un punct de cotitură îndelung aşteptat

La doar o zi după votul favorabil acordat de Parlamentul European doamnei Ursula von der Leyen, Comisia Europeană a publicat o Comunicare foarte importantă, îndelung aşteptată: COM (2019) 343 final, Strengthening the rule of law within the Union. A blueprint for action.

Grupul Renew Europe a pus ca o condiţie explicită pentru votul acordat doamnei von der Leyen instituirea unui mecanism de protecţie a statului de drept la nivelul UE, iar Parlamentul European votase încă din octombrie 2016 Raportul Veld, iniţiat de grupul ALDE care recomanda instituirea unui asemenea mecanism. Probabil Comunicarea Comisiei Europene era mai demult pregătită şi susţinută de Frans Timmermans. Atunci când acesta a căpătat garanţii concrete că îşi va păstra poziţia de vice-preşedinte în noua componenţă a Comisiei, a impulsionat apariţia documentului. Astfel, Comunicarea Comisiei este rezultatul colaborării celor trei mari grupuri politice din Parlamentul European, PPE, S&D şi Renew Europe, chiar dacă noua Comisie nu a început efectiv să lucreze.

Este un început foarte promiţător pentru noua Comisie, chiar dacă documentul nu face nicio referire la condiţionarea atribuirii fondurilor structurale ale UE de respectarea statului de drept. Aceasta nu înseamnă că respectiva condiţionare a dispărut de pe agenda instituţiilor UE, ci doar că discuţia va fi reluată după ce vor reîncepe discuţiile legate de noul cadru financiar multianual. De altfel, Comunicarea Comisiei foloseşte un limbaj foarte atent pentru a nu exclude această posibilitate. Problema sancţiunilor este lăsată deliberat la o parte pentru a face obiectul unui alt document, atunci când vor fi reunite toate condiţiile necesare.

Comunicarea Comisiei face referire la Agenda Strategică adoptată la Consiliul European informal de la Sibiu care menţionează statul de drept printre valorile fundamentale care trebuie protejate de Uniunea Europeană.

Spre deosebire de abordările precedente, se acordă o importanţă deosebită promovării principiilor care stau la baza statului de drept prin intermediul sistemelor educaţionale, scopul fiind de a crea „o cultură comună a statului de drept“. Cetăţenii europeni nu sunt suficient de bine informaţi în viziunea acestei Comunicări, aşa cum rezultă şi din cercetările de tip Eurobarometru, iar lipsa de informare poate duce la apatie atunci când unele guverne naţionale subminează sistemul de justiţie. Este nevoie de o strategie de comunicare la nivel european şi de întărirea regulilor de transparenţă. Un rol important din această perspectivă revine reţelelor europene din domeniul justiţiei. Acestea erau menţionate şi în Raportul Veld, având asigurat un rol concret în procedura de monitorizare a respectării statului de drept. Comunicarea Comisiei adaugă la aceste reţele - apare o referire concretă la reţeaua Curţilor Constituţionale şi la cea a Ombudsman-ilor.

Instituţiile care ar trebui mai mult implicate în crearea acestei culturi comune a statului de drept sunt parlamentele naţionale, Consiliul Europei (inclusiv Comisia de la Veneţia sau GRECO - Comisia Europeană a căpătat statut de observator la acest organism foarte recent, în iulie 2019), precum şi organizaţii internaţionale, precum OSCE, OCDE sau ONU.

Partea cea mai novatoare a documentul priveşte instituirea unui aşa - numit „ciclu de examinare a statului de drept“. Scopul acestui mecanism este redactarea unui raport anual care să se refere la situaţia statului de drept în statele membre. Acest raport va include un „tablou de bord al justiţiei“ prin care vor fi făcute publice evaluări ale sistemelor de justiţie în statele membre. Agenţia Drepturilor Fundamentale a UE va avea un rol important în procesul de colectare a datelor, Comunicarea făcând referire la EFRIS - European Fundamental Rights Information System - care este gestionat în prezent de Agenţie.

O altă premieră este referinţa la partidele politice europene şi fundaţiile politice europene cărora le revine un rol important în promovarea valorilor statului de drept, mai ales prin organizarea de dezbateri publice pe această temă. Un astfel de partid sau fundaţie va putea fi radiat în cazul în care Comisia consideră că nu respectă valorile statului de drept - un instrument puternic în vederea combaterii partidelor politice care neagă principiile statului de drept la nivel naţional şi se reunesc în partide europene pentru a submina statul de drept cu mai multă putere.

Curtea de Justiţie a UE este menţionată pozitiv ca având o contribuţie decisivă la definirea principiilor statului de drept în UE, fiind menţionate cazurile Associação Sindical dos Juízes Portugueses c. Tribunal de Contas din 2016 şi Comisia v. Polonia din 24 June 2019.

Există referiri şi la necesitatea unui rol mai activ al OLAF şi al Oficiului Procurorului Public European.

În concluzie, Comisia Europeană a făcut un important pas înainte în materia instituirii unui mecanism de protecţie a statului de drept la nivel european. Prioritatea noii Comisii ar trebui să fie transformarea acestor prevederi în mecanisme funcţionale la nivel naţional şi european. Mai mult ca sigur, vor exista numeroase reticenţe în unele state membre, Comisia va fi acuzată că a încălcat principiul subsidiarităţii şi doreşte să transforme domeniul justiţiei într-unul gestionat exclusiv de la Bruxelles dar întreaga dezbatere va face ca acest mecanism să fie din ce în ce mai mult solicitat de către cetăţenii statelor membre şi recunoscut ca având efecte pozitive. Această Comunicare marchează o nouă evoluţie în dezbaterea legată de promovarea statului de drept prin rolul acordat mai multor instituţii care acţionau până acum separat. Interdependenţa dintre diferitele sisteme de protecţie a statului de drept este un aspect pozitiv, deoarece expertiza la nivelul GRECO, Comisiei de la Veneţia, Comisiei Europene, Parlamentului European, reţelelor de justiţie sau experţilor este complementară şi trebuie pusă mai bine în valoare.

Rămâne de văzut când va fi ales cel mai important moment, cel al modificării Tratatelor UE pentru a marca un consens oficial al statelor membre legat de această viziune a Comisiei Europene. Odată cu această Comunicare, momentul respectiv devine mai puţin îndepărtat decât în prezent.