Nu mai e loc de întors: „războiul spionilor” a ajuns la Bruxelles!

Aşa cum de altfel era de aşteptat, scandalul PRISM a ajuns pe masa Comisiei Europene. „G29”, un organism paneuropean independent pentru protecţia datelor personale şi a vieţii private , a sesizat Comisia Europeană cu privire la posibilul impact al sistemului american de supraveghere asupra vieţii private a cetăţenilor din Uniunea Europeană.

Găsiţi sesizarea AICI

Într-o scrisoare adresată Comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, ”G29” cere să se clarifice modul în care autorităţile americane ar putea avea acces la datele personale ale cetăţenilor europeni şi în ce măsură legislaţia americană este în acord cu dreptul european în această materie.

De asemenea, autorii scrisorii cer Comisiei să cerceteze dacă nu cumva există programe similare sau comparabile cu PRISM şi în state membre ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, solicitată o investigaţie asupra modului în care statele membre UE respectă, în general, normele privind protecţia datelor şi secretul corespondenţei.

De notat că după izbucnirea scandalului Snowden, Statele Unite şi Uniunea Europeană au creat un grup de lucru pentru clarificarea problemelor legate de accesul la datele personale ale europenilor. G29 doreşte o evaluare independentă a acestor aspecte.

Există mai multe motive pentru care această sesizare nu poate rămâne fără răspuns la Bruxelles – în primul rând fiindcă nu stă în obiceiul instituţiilor europene să ignore asftel de semnale din societate. La Bruxelles nu-i ca la Bucureşti.

Apoi, alegerile europene se apropie, a mai rămas mai puţin de un an până atunci. Criticată în ultimii ani pentru măsurile de austeritate, ca parte a ”Troicii”( alături de FMI şi Banca Mondială), Comisia, dominată de PPE, are acum ocazia să recupereze serios pe terenul apărării drepturilor cetăţenilor europeni la protecţia vieţii private.

La Bruxelles se vorbeşte despre ambiţiile comisarului Reding legate de eventuala preşedinţie a viitoarei Comisii. Într-un anumit fel, scandalul Snowden, apărut pe neaşteptate, a venit mănuşă.

Liderul socialiştilor europeni, Martin Schulz, principalul adversar al PE la viitoarele alegeri, a criticat deja în termeni duri Statele Unite, acuzând Washingtonul că tratează Germania şi, în general, Uniunea Europeană, ca pe nişte puteri ostile, nu ca pe nişte aliaţi. În contextul apropierii campaniei electorale europene, PPE trebuie să dea un răspuns şi, eventual, să demonstreze că poate face mai mult decât să lanseze simple critici.

Dacă pentru cea mai mare parte a opiniei publice din Statele Unite, Edward Snowden este un trădător, lucrurile se văd diferit în Europa. Cetăţenii europeni sunt cu mult mai preocupaţi de protecţia vieţii private, iar tema ar putea fi intens discutată în campania pentru alegerile europene. Alegeri foarte importante, întrucât de rezultatul lor va depinde direct felul în care va arăta Comisia Europeană din 2014 până în 2019.

Şi mai există un aspect important: nervozitatea Berlinului pe această temă. După izbucnirea scandalului PRISM, reacţia Germaniei a fost extrem de viguroasă. Ţara cea mai influentă din Uniunea Europeană s-a văzut în situaţia stânjenitoare de a fi spionată chiar de către o putere aliată, fapt care a ridicat suspiciuni importante legate chiar de afectarea intereselor economice ale Germaniei şi, în general, ale Uniunii Europene. Problema nu putea rămâne fără răspuns din partea unui stat-pivot al Uniunii.  

Berlinul a cerut, prin vocea cancelarului Merkel, un acord mondial privind protecţia datelor precum şi noi reglementări la nivel european pentru protejarea vieţii private a cetăţenilor UE.

În virtutea acestor reglementări, companii precum Facebook, Google sau altele ar urma să fie obligate să informeze statele membre cui transmit datele utilizatorilor lor.  Germania este, de asemenea, preocupată de crearea unor sisteme de comunicaţii europene, în vederea mai bunei protejări a cetăţenilor dar şi a intereselor companiilor  germane şi europene.

De altfel, chiar prestigioasa revistă germană ”Der Spiegel” s-a aflat la originea unor extraordinarele dezvăluiri cu privire la spionarea instituţiilor europene de către aliatul american – de exemplu, un sistem de ascultare instalat în clădirea Consiliului European, care ajungea până la sediul NATO, aflat la marginea Bruxelles-ului. De altfel, vizita din iunie pe care preşedintele Obama a efectuat-o la Berlin, pentru marcarea a 50 de ani de la celebrul discurs al lui JFK de la Poarta Brandenburg, a fost umbrită tocmai de dezvăluirile lui Edward Snowden.

Şi încă un amănunt intersant în acest veritabil război tăcut tranastlantic. Ieri, agenţi ai guvernului britanic au descins în redacţia ziatului ”The Guardian” şi l-au obligat pe editorul şef să distrugă mai multe documente provenite de la Edward Snowden. Dar dacă un asemenea  episod s-a putut petrece la Londra – sub ameninţarea declanşării unei proceduri legale împotriva publicaţiei – este aproape de necrezut că s-ar putea repeta pe continent. Iar dezvăluirile lui Snowden au fost trimise mai multor publicaţii de prestigiu din Europa şi nu numai...

Implicarea Comisiei Europene ridică acum miza jocului şi nu sunt excluse noi dezvăluiri, unele extrem de jenante, chiar legate de state membre ale Uniunii Europene. De urmărit!