O ţară europeană avertizează că îşi va retrage soldaţii din Mali dacă noua putere din această ţară va coopera cu mercenarii lui Putin
0
Estonia a avertizat miercuri că îşi va retrage soldaţii din Mali dacă junta aflată la putere în această ţară din Africa va decide să coopereze cu compania paramilitară rusă Wagner.
„Sunt convins că, dacă se ajunge la un acord de cooperare cu grupul Wagner şi armata privată Wagner începe să opereze în Mali, contingentul eston va pleca”, a declarat ministrul Apărării Kalle Laanet pentru postul naţional Vikerraadio.
Estonia are peste o sută de soldaţi în Mali în cadrul operaţiunii antijihadiste Barkhane, condusă de Franţa.
Subiectul implantării Wagner în Mali este agitat pe fondul creşterii presiunilor asupra liderului noii puteri din Mali, colonelul Assimi Goïta, pentru organizarea de alegeri în februarie. Deşi se prezintă drept lider al unei puteri de tranziţie, Goïta rămâne evaziv în privinţa alegerilor, spre disperarea Franţei şi a Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS, 15 ţări). O situaţie neclară care ar putea fi exploatată de Rusia, dornică să-şi extindă influenţa în Africa prin intermediul grupului de mercenari Wagner.
La apelul noii puteri, mii de malieni au manifestat miercuri, la Bamako, pentru a denunţa o „ingerinţa externă”.
Ori Parisul şi Berlinul au avertizat deja că instalarea Wagner în Mali, oficial pentru instruirea forţelor armate şi asigurarea protecţiei noilor lideri ai acestei ţări, ar urma să pună în discuţie angajamentul lor militar acolo.
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a transmis la rândul său că prezenţa Wagner în Mali va afecta grav relaţiile dintre Bruxelles şi Bamako.
„Se pare că autorităţile de tranziţie discută despre posibilitatea - din câte ştiu nu s-a luat încă nicio decizie - de a invita grupul Wagner să acţioneze” în Mali, a declarat Borrell în marja sesiunii Adunării Generale a ONU, care are loc în aceste zile la New York.
„Ştim cum se comportă acest grup în diferite părţi ale lumii”, a continuat şeful diplomaţiei europene, referindu-se la abuzurile comise de Wagner în ţările în care s-a implicat, în special în Republica Centrafricană.
„Acest lucru ar afecta grav relaţia dintre UE şi Mali”, a subliniat Borrell.
ONU, care are aproximativ 15.000 de „căşti albastre” în Mali, a reiterat că orice parteneriat între Bamako şi forţe militare străine trebuie să respecte drepturile omului, ceea ce nu este cazul Wagner.
Conform AFP, care citează surse franceze apropiate dosarului, junta aflată la putere în Mali analizează posibilitatea de a angaja o mie de paramilitari Wagner.
O sursă locală din domeniul securităţii a declarat la rândul său, pentru AFP, că Wagner îşi negociază accesul în Mali în schimbul unor avantaje financiare şi cu posibilitatea unor exploatări miniere.
Contactat de AFP, Ministerul malian al Apărării a recunoscut că poartă negocieri cu Wagner.
„Mali intenţionează (...) să-şi diversifice pe termen mediu relaţiile pentru a asigura securitatea ţării. Nu am semnat nimic cu Wagner, dar discutăm cu toată lumea”, a precizat Ministerul malian al Apărării.
Emisarul special al Franţei pentru Sahel, Christophe Bigot, s-a deplasat în această lună la Moscova pentru a discuta despre dosarul Mali-Wagner.
Marcenarii Wagner „s-au ilustrat în trecut - în Siria, în Republica Centrafricană - cu multe abuzuri, jafuri, încălcări de toate genurile şi nu pot corespunde niciunei soluţii. În Republica Centrafricană, asta (implicarea Wagner, n. red.) a provocat o deteriorare a situaţiei de securitate”, a semnalat recent ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian.
Wagner desfăşoară operaţiuni obscure în mai multe ţări instabile, furnizând în special mercenari pentru liderii lor autoritari. Compania, acuzată de crime de război de ONU, ar aparţine lui Evgheni Prigojin, un fost puşcăriaş cunoscut ca „Bucătarul lui Putin”. Prigojin se află pe lista de sancţiuni a SUA din cauza activităţilor sale maligne, fiind găsit implicat în tentative de amestec în scrutinul prezidenţial american din 2016 prin intermediul fabricii sale de troli de la Sankt Petersburg, care, la fel ca Wagner, acţionează în interesele Kremlinului.
Mali este condus în prezent de o juntă militară aflată sub aripa colonelului Assimi Goïta. Assimi Goïta, născut în 1983, a preluat puterea la 24 mai anul acesta, după ce anturajul său l-a arestat pe ofiţerul Bah Ndiaw. Acesta din urmă venise la putere în urma unei lovituri de stat duse în august 2020 împotriva preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita.
Se încarcă comentariile...
