UPDATE Conform rezultatelor parţiale, peste 90% dintre macedoneni au votat în favoarea schimbării numelui ţării în „Macedonia de Nord“. Prezenţa, sub 50%

Aproximativ 1,8 milioane de macedoneni au fost chemaţi duminică la urne în cadrul unui referendum crucial pentru viitorul lor. Alegătorii au fost întrebaţi dacă sunt de acord ca denumirea ţării lor să devină Macedonia de Nord, ceea ce ar pune capăt unei dispute cu Grecia ce durează de decenii şi ar deschide astfel calea aderării la NATO.

UPDATE Premierul grec, Alexis Tsipras, şi-a exprimat duminică sprijinul pentru omologul său macedonean, Zoran Zaev, pentru implementarea acordului dintre cele două ţări privind redenumirea Macedoniei, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală. În cadrul unei conversaţii telefonice, Tsipras a salutat „determinarea şi curajul“ omologului său în vederea „implementării acestui acord“, relevă Belga.

UPDATE: Uniunea Europeană a îndemnat la respectarea rezultatului referendumului. „Mă aştept ca toţi liderii politici să respecte această decizie şi să o ducă mai departe cu cea mai mare responsabilitate şi unitate, depăşind diviziunile politice,” a declarat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn.

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, a scris pe Twitter că rezultatul reprezintă „o oportunitate istorică”, adăugând că „uşa NATO este deschisă.”

UPDATE: 90,72% dintre alegătorii care au participat la scrutinul consultativ au aprobat noua denumire de „Republica Macedonia de Nord” a micului stat din Balcani, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia Electorală după numărarea a aproape jumătate din sufragii (43,57%), iar 6,26% au votat împotrivă. Cu jumătate de oră înaintea închiderii secţiilor de votare, prezenţa la scrutin era de 34,7%.

„Cred că imensa majoritate a cetăţenilor care au votat au ales calea europeană”, a declarat anterior, într-o conferinţă de presă, premierul social-democrat Zoran Zaev.

El nu a evocat însă absenteismul puternic - două treimi dintre alegători nu se prezentaseră la vot cu o jumătate de oră înainte de închiderea secţiilor de votare, potrivit ultimului bilanţ furnizat de Comisia Electorală.

Zoran Zaev a părut că vrea să-şi contracareze astfel, din scurt, opoziţia, care ar putea ataca legitimitatea scrutinului, insistând asupra acestui punct.

El a declarat că speră ca deputaţii opoziţiei de drepta (VMRO-DPMNE) „să respecte voinţa democratică a cetăţenilor” şi să ratifice în Parlament acordul. Altfel, el a anunţat că va organiza „alegeri parlamentare anticipate”.

În vederea acestei ratificări cu o majoritate de două treimi, Zoran Zaev şi aliaţii săi din partide ale minorităţii albaneze (20 până la 25% din cei 2,1 milioane de locuitori ai acestei ţări majoritar slave) au nevoie de voturile a aproximativ zece deputaţi de dreapta.

UPDATE: Prim-ministrul macedonean a promis într-o conferinţă de presă, duminică seară, că va merge mai departe cu un vot în Parlament pentru schimbarea numelui ţării, deşi coaliţia sa a recunoscut că referendumul pare să nu fi atins ţinta de 50% prezenţă la vot, necesară pentru a valida referendumul. 

Cu o oră înainte de închiderea urnelor, procentul de prezenţă era de 34%.

Grecia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice şi membră a Uniunii Europene, a blocat vreme îndelungată eforturile Macedoniei de a se alătura NATO, argumentând că utilizarea termenului „Macedonia“ implică ambiţii teritoriale care ar viza provincia elenă cu acelaşi nume, notează Euronews şi Associated Press.

Disputa privind denumirea a izbucnit în anii ’90, când mica ţară din Balcani şi-a declarat independenţa faţă de fosta Federaţie Iugoslavă. 

După decenii de negocieri anevoioase, mediate de ONU, schimbările produse în anul 2017 în guvernul macedonean au reaprins speranţele că ar putea fi găsită o soluţie. În cele din urmă, Atena şi Skopje au ajuns la un acord în iunie, potrivit căruia Republica Macedonia îşi va schimba numele în Macedonia de Nord, iar Grecia va renunţa la obiecţiile sale privind aderarea Macedoniei la NATO. 

Însă acest acord a stârnit obiecţii în ambele ţări, inclusiv din partea preşedintelui macedonean, Gjorge Ivanov, care a cerut boicotarea referendumului.

Scenarii posibile

Întrebarea care li se va pune duminică votanţilor, care îşi vor putea exprima opţiunea în intervalul orar 7.00-19.00 (8.00-20.00, ora României), este următoarea: „Sunteţi în favoarea aderării la Uniunea Europeană şi NATO acceptând acordul dintre Republica Macedonia şi Republica Elenă?“.

În cazul în care prezenţa la urne va fi de cel puţin 50% plus unu, iar câştigător va fi răspunsul „da“, guvernul macedonean va face următorul pas în vederea amendării constituţiei.

Acordul trebuie ratificat de parlament cu o majoritate de două treimi din cele 120 de locuri. În momentul de faţă, premierul macedonean, Zoran Zaev, şi-a asigurat sprijinul din partea a 73 de parlamentari, însă are nevoie de încă şapte voturi pentru ca amendamentele să treacă.

Deşi constituţia macedoneană prevede un prag al prezenţei de minimum 50% din numărul alegătorilor cu drept de vot în vederea validării unui refrendum cu caracter constrângător juridic, guvernul Zaev insistă că referendumul este consultativ, cu alte cuvinte, rezultatul consultării este considerat o reflectare corectă a opiniei publice, indiferent de numărul participanţilor.

Ca urmare, guvernul intenţionează să supună acordul votului în parlament şi dacă tabăra „da“ câştigă, dar pragul de 50% plus unu nu este atins.

Apoi, mingea va fi în terenul Greciei. Acordul va trebui ratificat şi de parlamentul grec. Însă, la Atena, premierul Alexis Tsipras se confruntă, la rândul lui, cu dificultăţi. Partenerul său de guvernare, Panos Kamenos, şeful formaţiunii populiste de dreapta Grecii Independenţi, s-a angajat să voteze împotriva acordului în parlamentul elen. Şi este dificil de anticipat dacă Tsipras va reuşi să obţină sptijinul necesar din partea politicienilor de opoziţie şi a celor independenţi pentru ca înţelegerea să treacă de forul legislativ.

Premierul macedonean, Zoran Zaev, a declarat că dacă vor predomina voturile „nu“ va demisiona, iar acordul cu Grecia va fi dat uitării.

Între Occident şi Rusia

Cum în Balcani se duce o bătălie intensă pentru influenţă între Rusia şi Occident, soarta Macedoniei interesează ambele părţi. Şi, ca urmare, ambele părţi au avut ceva de spus, mai mult sau mai puţin direct, cu privire la această consultare populară.

Statele Unite, Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică au sprijinit toate schimbarea denumirii ţării.

Bunăoară, vicepreşedintele SUA, Mike Pence, care s-a întâlnit săptămâna trecută cu Zaev, „şi-a exprimat puternicul sprijin“ pentru acordul cu Grecia şi pentru ca „ţara să înainteze pe drumul spre NATO şi UE“.  

Cancelarul federal german, Angela Merkel, a fost luna aceasta în Macedonia pentru a-şi exprima sprijinul pentru campania „da“, iar preşedintele francez, Emmanuel Macron, a încurajat printr-un mesaj video postat pe pagina ambasadei Franţei la Skopje sprijinirea acordului. 

„Îl susţin ferm şi cred cu tărie că acest acord este bun pentru dumneavoastră, pentru regiune şi pentru Europa“, a spus el. 

În acest timp, Rusia, care s-a declarat public de nenumărate ori împotriva extinderii NATO, nu vede deloc cu ochi buni acest acord.

Potrivit „New York Times, grupuri sprijinite de Rusia încearcă din răsputeri să-i determine pe macedoneni să nu dea undă verde schimbării denumirii ţării lor. Iar lupta se duce în special prin intermediul unor campanii pe reţelele de socializare. 

Totodată, oficiali din serviciile americane au afirmat că Rusia a cooptat şi suporteri ai echipelor locale de fotbal, precum şi bande de motociclişti care se opun schimbării denumirii.

„Ruşii pompează bani în opoziţia faţă de acordul privind numele şi sprijină politicienii naţionalişti care sunt împotriva înţelegerii“ (cu Grecia, n. red.), a declarat Michael Carpenter, fost oficial în administraţia Obama.