„Omuleţii verzi”, strategia lui Putin pentru destabilizarea NATO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Conflictul din Ucraina a adus în atenţia opiniei publice un grup de soldaţi mai puţin obişnuiţi. Indivizi cu disciplină militară şi comportament similar trupelor speciale, purtând uniforme similare şi arme de origine rusă, dar fără însemne ce ar indica apartenenţa acestora, au împânzit Crimeea şi, ulterior, estul Ucrainei. Riscăm să-i vedem pe aceşti „omuleţii verzi” şi în alte ţări din Europa?

„Omuleţii verzi”-denumirea pe care mass-media internaţională le-a dat-o acestor soldaţi misterioşi- şi-au făcut apariţia pentru prima dată în această primăvara, în conflictul din Crimeea. Când a fost întrebat despre prezenţa şi identitatea acestora, preşedintele Vladimir Putin a negat că ar fi trimişi de Kremlin, numindu-i „forţe de auto-apărare locale”.

Adevărul avea să iasă la iveală la sfârşitul lunii martie, odată cu încheierea „anexării Peninsulei Crimeea” de către Federaţia Rusă. Pe 28 martie, preşedintele Putin i-a felicitat pe ofiţerii ruşi pentru „comportamentul în timpul acţiunilor din Crimeea”.

Teletonul sincerităţii

Ministrul Apărării rus a decorat mai mulţi soldaţi „întorşi din Crimeea”, iar pe 18 mai, în timpul unui teleton, preşedintele rus a recunoscut că trupele prezente în peninsula ucraineană erau într-adevăr trimişi de Kremlin.

În timpul aceluiaşi teleton, dar o lună mai târziu, tot Putin declara că „omuleţii verzi” din estul Ucrainei, cu comportament similar celui din Crimeea, nu erau trimişi de el. Scenariul părea că se repetă. Steve Pifer, fost amabasador american în Ucraina, scrie într-un articol pentru versiunea în limba engleză a cotidianului german „Der Spiegel” despre acest paradox.

Pifer e de acord că mulţi luptători împotriva guvernului de la Kiev sunt localnici, majoritatea locuitori ai oraşelor industriale din estul Ucrainei. Elementele la care acesta atrage atenţia sunt cele observate de majoritatea analiştilor politici şi de reprezentaţii mass-media din Occident, inclusiv jurnalişti şi analişti români. Comportamentul profesionist, armamentul şi modalitatea de acţiune seamănă mult prea mult cu operaţiunile din Crimeea ca să fie o simplă coincidenţă, e de părere diplomatul american.

Fostul ambasador se întreabă, retoric, dacă preşedintele Putin va recunoaste vreodată prezenţa trupelor speciale ruseşti în regiunea Donbass, o întrebare la care mulţi aşteaptă răspunsul, inclusiv demnitarii de la Kiev.

„Fenomenul omuleţilor verzi” şi NATO

Fie că admite sau nu prezenţa acestora, Pifer e de părere că NATO ar trebui să evalueze serios riscurile de securitatea ale „fenomenului omuleţilor verzi”, mai ales pentru ţările baltice. Etnicii ruşi din ţări ca Letonia şi Estonia reprezintă aproximativ o treime din populaţie. Cu toate că cei mai mulţi par mulţumiţi de situaţia actuală, mulţi dintre aceştia nu deţin paşapoarte în aceste ţări, aflându-se efectiv în imposibilitatea de beneficia de multe facilităţi, inclusiv călătoria şi dreptul de a munci în Uniunea Europeană.

Moscova se plânge constant de modul în care etnicii ruşi sunt trataţi în aceste ţări, Putin declarând în mai multe ocazii că-şi rezervă dreptul de a interveni în alte state pentru a proteja drepturile şi identitatea etnicilor ruşi şi a celor care vorbesc rusă, indiferent de naţionalitatea lor.

Tot preşedintele rus e cel care pare foarte nemulţumit de extinderea NATO. Diplomatul american apreciază că acestuia i s-ar părea „plauzibilă ideea unei operaţiuni ce ar provoca limitele securităţii Alianţei Nord-Atlantice, subminându-i credibilitatea şi solidaritatea. Kremlinul a investit foarte puţin în aceste trupe, cu rezultate şi impact considerabil în Ucraina, e de părere fostul ambasador la Kiev. O acţiune similară ar avea şanse mari de reuşită, adaugă acesta.

Răspunsul pe care NATO l-ar oferi unei asemenea agresiuni poate fi de două tipuri, e de părere Pifer. Dacă Alianţa nu se poate decide să intervină în cazul unei asemenea agresiuni, pe motiv că nu sunt suficiente dovezi să lege aceste trupe de guvernul rus, atunci Letonia şi Estonia, deşi membre NATO, ar fi nevoite să apeleze la forţele de ordine naţionale pentru a rezolva problema, o situaţie delicată.

Şi mai delicată e opţiunea a doua, în opinia diplomatului. În cazul în care NATO ar decide să intervină, invocând Articolul 5 al Alianţei. Conflictul ar implica mai multe naţiuni, escaladând la unul regional sau chiar internaţional.

Oricare ar fi opţiunile, remarcile şi analiza analistului american reprezintă un avertisment pentru guvernele ţărilor baltice, oferind suficiente premise şi un context în care acest scenariu negru s-ar putea întâmpla.

Citeşte şi: 

Cum şi-a revenit armata ucraineană

Schimbare În rândul forţelor armate trimise să elibereze estul Ucrainei din mâinile separatiştilor proruşi se simte un tonus nou, mai ales după instalarea în funcţie a preşedintelui Petro Poroşenko.

VIDEO Femeie-pilot din aviaţia ucraineană, capturată de ruşi

Autorităţile ruse au anunţat miercuri că au în custodie o femeie-pilot din aviaţia ucraineană, pe care o acuză de uciderea a doi jurnalişti ruşi în urmă cu două săptămâni, în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, informează agenţiile internaţionale, citând publicaţia Kyiv Post.

„Doar solidaritatea în faţa Rusiei poate scăpa UE de o nouă criză a gazelor”

UE are un avantaj enorm în negocierile cu Rusia şi doar solidaritatea la nivelul blocului comunitar poate evita izbucnirea unei noi crize a gazelor din cauza conflictului dintre Moscova şi Kiev, explică într-un interviu acordat „Adevărul” Mihaela Cârstei, directorul departamentului pentru energie şi mediu al think-tankului Atlantic Council din Washington.

Asediu la Doneţk: va rezista, va fi strivit sau uşor de cucerit?

Rebelii proruşi se pregăteau, ieri, pentru apărarea oraşului Doneţk, principalul bastion al separatiştilor după căderea oraşului Slavinsk, în timp ce forţele Kievului avansează spre această zonă.


 


 

Europa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite