OpEd. Cum dispare libertatea presei în Europa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
tg

Cu toţii am privit alarmaţi la ecranele televizoarelor şi paginile goale ale ziarelor din Polonia săptămâna trecută, în semn de protest asupra planului guvernului de a impune taxe noi, menite să amuţească publicaţiile independente.

Tot săptămâna trecută, ultimul post de radio independent din Ungaria, popularul Klubradio, a fost forţat să iasă din eter, sub pretextul unor ofense absurde. Iar săptămâna aceasta îl vedem pe primul-ministru al Sloveniei, Janez Janša, cum pur şi simplu hărţuieşte un jurnalist din Bruxelles pe reţelele de socializare, deoarece nu i-a plăcut modul în care acesta a raportat... situaţia libertăţii presei din Slovenia. Şi acestea sunt doar ultimele exemple dintr-un şir lung de abuzuri asupra libertăţii presei în Europa.

Este un fapt cunoscut că perioada de tranziţie ce a urmat căderii Cortinei de Fier a adus noi provocări în fostele state comuniste din punctul de vedere al managementului politic, dar şi cel al instituţiilor media. Iar echilibrul între ”presa veche” şi presa liberă a fost dificil de atins. A durat ani buni până când oamenii au avut, din nou, încredere în presă. Dar treptat, aceasta a devenit o parte esenţială a vieţii lor, aşa cum şi este normal. Oamenii cel mai bine echipaţi să decidă asupra viitorului ţării lor sunt, desigur, oamenii informaţi.

Mai bine de 30 de ani mai târziu, libertatea presei şi diversitatea acesteia sunt atacate în mai multe state europene, unde guverne meschine îngrădesc nu doar jurnalismul independent, dar şi orice formă de opoziţie, de dezbatere liberă. Pionier în acest sens şi autocratul-model al zilei este Victor Orbán, primul ministru al Ungariei, care a reuşit să obţină controlul întregului sector media public şi a împins publicaţiile private în mâinile acoliţilor săi. Drept consecinţă, în unele părţi ale Ungariei sunt în acest moment oameni care nu mai au acces la informaţie independentă.

Orbán a devenit o sursă de inspiraţie periculoasă pentru alţii. După ce a preluat controlul instituţiilor media de stat şi le-a transformat în instrumente de propagandă, guvernul Poloniei a început acum cruciada împotriva publicaţiilor independente, cu o nouă taxă, mai dură decât cea din Ungaria. Grupul energetic - deţinut de stat - PKN Orlen a anunţat în decembrie că a devenit acţionar majoritar al ziarelor locale şi regionale din Polonia.

Nici din Bulgaria nu vin veşti bune. În statul vecin vedem cum presa este concentrată acum în mâinile unor politicieni care au câştigat notorietate prin fapte de corupţie. Mai mult, Bulgaria rămâne de ani de zile la capătul clasamentelor internaţionale când vine vorba despre libertatea presei. Deţinând poziţia 111 în indexul mondial de libertate a presei, Bulgaria pare mai aproape de Congo şi Afganistan decât de alte state membre ale UE.

În Croaţia, de asemenea, vedem un număr în continuă creştere al proceselor şi campaniilor de hărţuire împotriva jurnaliştilor ce investighează cazuri de corupţie, crimă organizată sau crime de război.

Cel mai alarmant caz, în ziua de astăzi, este poate cel al Sloveniei, unde, după reîntoarcerea la putere a primului ministru Janez Janša (Partidul Democrat Sloven/PPE) libertatea presei a intrat pe o curbă descendentă. Şeful guvernului nu doar duce o luptă continuă pe Twitter, atacând şi subminând jurnalişti incomozi, acuzându-i de dezinformare, ci a şi îndrumat guvernul să taie finanţarea Agenţiei de Presă Slovene (STA), punând în pericol abilitatea acesteia de a oferi serviciile publice pe care este obligată prin lege să le ofere.  

Şi nu doar presa este atacată. Din martie, anul trecut, guvernul sloven blochează constant majoritatea finanţării de stat către Centrul de Film Sloven, o agenţie publică. Industria cinematografică era deja lovită de efectele pandemiei COVID-19, dar aceste acţiuni ale statului pun o şi mai mare presiune economică pe diferitele organizaţii implicate în producerea şi distribuţia de pelicule. În Ungaria, guvernul a instalat recent un board de conducere propriu în fruntea Universităţii de Teatru şi Artă Cinematografică, în condiţiile în care deţinea deja controlul asupra teatrelor din ţară printr-o lege din 2019. Şi lista - din păcate - continuă.

În Europa, noi credem în libertate. Libertatea de exprimare, libertatea de gândire şi libertatea presei sunt mai mult decât valori pentru noi. Aceste libertăţi sunt la baza Tratatelor care au construit Uniunea Europeană. În ultimul deceniu, UE a fost pasivă în a răspunde atacurilor asupra libertăţii presei. Acum e timpul să schimbăm acest lucru.

Solicităm Comisiei Europene să îşi reafirme rolul de gardian al Tratatelor şi să facă uz de toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a susţine jurnalismul independent şi pluralismul media. Fie că vorbim despre reguli ale competiţiei, ale pieţei interne, mecanisme de întărire a statului de drept sau finanţări care să susţină jurnalismul local sau de investigaţie - trebuie să punem toate armele pe masă. Deoarece aceasta este o luptă pe care trebuie să o câştigăm.

Astăzi, lupta pentru libertatea presei trebuie să fie punctul principal al agendei Parlamentului European, ca singura instituţie a UE aleasă direct de cetăţeni. De aceea, lunea aceasta, dăm cuvântul jurnaliştilor, politicienilor şi celor care lucrează în domeniul artistic, pentru a discuta despre cum trebuie să acţionăm împreună.

Eveniment:Media and Artistic Freedom Under Attack - Europe Has To Act!

Klara DOBREV, Membru S&D (HU) şi vice-preşedinte al Parlamentului European
Petra KAMMEREVERT, Membru S&D (DE), coordonator al Comisiei pentru Educaţie şi Cultură în cadrul Grupului
Domènec RUIZ DEVESA, Membru S&D (ES)
Elena YONCHEVA, Membru S&D (BG)
 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite