Ora 9 a României: Reindustralizarea, ultima şansă a UE. „Germania nu mai poate fi principala exportatoare“
0
Henri Malosse, preşedintele Comitetului Economic şi Social European de la Bruxelles, a dezvăluit publicului român singurele soluţii pe care liderii UE le pot adopta pentru a evita distrugerea proiectului european, într-un interviu acordat jurnalistului Cristian Unteanu, în cadrul emisiunii „Ora 9 a României”.
Deşi prezise în numeroase sondaje, rezultatele finale ale alegerilor europene au provocat un adevărat cutremur pe scena politică din Uniunea Europeană, unde radicalii culeg laurii victoriei, în timp ce formaţiunile moderate duc neîncetate negocieri subterane pentru asigurarea funcţiilor cheie. Henri Malosse, preşedintele Comitetului Economic şi Social European de la Bruxelles, a prezentat, în cadrul emisiunii „Ora 9 a României”, difuzată duminică pe Prima TV şi pe adevarul.ro, singurele soluţii pe care liderii UE le pot adopta pentru a evita distrugerea proiectului european.
Unul dintre cei mai importanţi oameni de decizie de la Bruxelles, francezul Malosse n-a ezitat să puncteze vulnerabilităţile şi problemele de structură ale Uniunii Europene, lăsând deoparte clişeele obişnuite în discursul politicienilor europeni.
Principalele declaraţii:
Cristian Unteanu: Se vorbeşte de un dezastru, de un tsunami, de o neînţelegere colectivă în urma rezultatelor alegerilor europarlamentare din 25 mai. Teama e reală ?
Henri Malosse: Eu cred că e un semnal foarte puternic, lansat la adresa politicienilor în general şi la adresa instituţiilor europene în special, în privinţa necesităţii schimbării de rută. Dacă mesajul e auzit, poate că e o şansă pentru Europa această ultimă somaţie.
Dacă mesajul nu e auzit, dacă ne continuăm afacerile, cum aud aici la Bruxelles, că ne putem dispensa de o eventuală reformă, mă tem că următoarele alegeri europene din 2019 vor fi ultimele.
Eu cred că va fi foarte periculos dacă am considera că toate acestea sunt un incident pe parcurs după criză, criza economică şi financiară, şi că vom câştiga încrederea oamenilor. Încrederea se merită pe parcurs. Ceea ce s-a întâmplat în ţara mea, în Franţa, e foarte grav, fiindcă, dacă adăugăm abţinerile şi voturile negative, am văzut în diverse sondaje care arată un mare număr dintre compatrioţii mei care nu mai au încredere în instituţiile europene.
Cristian Unteanu: Ce ar putea crede electoratul european acum? În ce tip de semnal ar putea crede?
Henri Malosse (foto dreapta): Acum, viitoarea Comisie Europeană trebuie să aibă un obiectiv pe care cetăţenii să-l înţeleagă foarte clar. Pentru mine, acest obiectiv trebuie să fie reindustrializarea Europei. Europa a fost mereu un loc de producţie de bunuri şi servicii, creator de locuri de muncă. Europa nu creează suficiente locuri de muncă şi dezvoltare de 10 ani. Şomajul e inacceptabil.
Nu e normal ca o singură ţară sau câteva ţări periferice, mă refer la Germania, concentrează producţia iar restul sunt doar ţări consumatoare. Sistemul nu poate funcţiona astfel, deci trebuie să reechilibrăm, să reindustrializăm, să inovăm, să dezvoltăm competitivitatea, să valorizăm pieţele interne, ceea ce e fundamental.
Instituţiile şi mai ales comisia trebuie să înceteze să se preocupe de detaliile inutile, ca mărimea castraveţilor sau felul în care fabricăm brânză de capră, să lăsăm asta la nivel local şi să ne concentrăm asupra esenţialului, industria, politica comună în domeniul energiei...
E normal că stăm la coadă la domnul Putin pentru a negocia preţul gazelor, e normal că Germania plăteşte cu 30% mai puţin gazele, fiindcă e mai puternică ? Într-o UE solidă nu e normal. Trebuie să ne concentrăm asupra esenţialului, trebuie să ascultăm cetăţeanul. Am fost şocat când 1.800.000 de cetăţeni au remis Comisiei o iniţiativă cetăţenească pentru dreptul la apă şi Comisia actuală a spus că e o iniţiativă interesantă, dar nu va fi luată în serios, nu va fi o propunere legislativă. Ne batem joc de cetăţeni ? E o problemă de atitudine.
Redesenarea graniţelor în sânul Uniunii Europene e o absurditate, chiar o idioţenie, fiindcă e contra idealurilor Uniunii Europene. Redesenarea graniţelor e o absurditate, aşa şi Germania ar putea revendica Alsacia. Mulţumită Uniunii Europene nu mai avem aceste idei. Pentru toate ţările care intră în UE e foarte clar că nu mai discutăm graniţele. Am fost în Moldova şi am discutat deja.
Cristian Unteanu: Aţi fost în Găgăuzia.
Henri Malosse: Am fost în Găgăuzia, care e autonomă. Acolo există teama asta. Le-am spus că dacă se apropie de Uniunea European, problema graniţelor dispare, fiindcă obiectivul UE e să anuleze graniţele. Avem în Europa programe de cooperare frontalieră, creăm euroregiuni. Acesta e viitorul, euroregiunile. Europa e contra graniţelor.
Cristian Unteanu: Dar ce am văzut în ultimii ani e renaţionalizarea politicii. Există o prezenţă mai mare a intereselor naţionale ca acum 5-6 ani, când visam la Statele Unite ale Europei. Prezenţa interesului naţional e mai puternică acum. E o tendinţă care se va adânci în următorii ani sau, dimpotrivă, instituţiile vor avea mai multă putere pentru a putea unifica?
Henri Malosse: Trebuie să ţinem cont că de 10-15 ani lucrăm împreună asupra subiectelor sensibile, apărarea, politica externă.
Rezultate puţine, dar înainte erau nule. Sunt subiecte mai sensibile naţional. Celălalt motiv, evocat aici, e creşterea dumpingului social, fiscal, al acestei concurenţe şi aici sunt nemulţumit de politica europeană din ultimii 10 ani. Am prezentat Europa ca un loc unde totul e în concurenţă, sistemele fiscale, sociale, muncitorii fără frontiere. Muncitorii francezi care văd că cei români sau bulgari le iau locurile pe mai puţini bani, se întreabă unde sunt graniţele care-i protejau. Şi unde sunt politicienii. Cred că obiectivul european e convergenţa acestor sisteme, nu dumpingul şi aici cred că s-au făcut erori care pot fi însă corectate.
Trebuie mers în sensul convergenţei sociale şi fiscale. Am propus la Comitetul Economic acum câteva luni stabilirea unui venit minim pentru toţi cetăţenii europeni, în funcţie de nivelul de dezvoltare al ţării, proporţional cu PIB-ul ţării, pentru a demonstra că obiectivul nu e concurenţa, ci cooperarea.
Eşecurile strategiei Lisabonei se datorează faptului că nu sunt concrete. Nu se adresează oamenilor, care vor rezultate concrete. Românii, francezii, italienii vor să vadă ce le aduce concret în viaţa lor cotidiană Europa. Vor să vadă întreprinderi care se dezvoltă datorită Europei. Vor locuri de muncă, protecţie contra incendiilor de pădure, gardieni la frontiere pentru a lupta contra imigraţiei ilegale, ca să nu mai existe morţi ca în cazul Lampedusa.
Vor ca Europa să fie vizibilă în Ucraina ca să nu mai existe pericole la graniţe. Asta vor, o Europă pozitivă, care face lucruri concrete. Nu-i interesează strategii pentru 2020, 2030 sau 2050.
Vor să ştie ce se schimbă în viaţa lor cotidiană mâine. Şi perspectivele pentru copiii lor.
Se încarcă comentariile...
