Alegerile europene, zguduite de „cutremurul” politic al partidelor extremiste şi eurofobe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După o lungă perioada de criză, europenii s-au arătat mult mai receptivi la politicile naţionaliste promovate de partidele de extremă dreapta. În Franţa, Grecia, Austria, Marea Britanie, precum şi în Danemarca, formaţiunile politice care au avut un discurs populist, anti-imigraţionist sau populist au reuşit să atragă cele mai multe voturi pentru scrutinul europarlamentar.

Cea mai vizibilă ascensiune din cadrul scrutinului de duminică a avut fără îndoială formaţiunea de extremă dreapta, Frontul Naţional, condusă de Marine Le Pen. Partidul acesteia a obţinut 25% dintre voturile francezilor, potrivit exit-poll-urilor. Pe locul al doilea s-a clasat Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP), formaţiune de opoziţie, cu 20,3 %, iar pe locul trei - Partidul Socialist (PS), cu scorul de 15%.

Pe baza rezultatelor parţiale, partidul lui Marine Le Pen ar putea să câştige 25 de locuri în noul Parlament European, o creştere spectaculoasă de la cele trei locuri de care dispunea în 2009.

Analiştii politici consideră că scorul istoric înregistrat de Frontul Naţional s-a bazat pe o lipsă majoră de popularitate a puterii socialiste, precum şi de o divizare a opoziţiei de dreapta.

Pentru a ne da seama de ascensiunea puternică a partidului condus de Marine Le Pen ne putem uita la scrutinul din 2009, atunci când Frontul Naţional reuşea să obţină doar 6,3 %, într-un scrutin condus de conservatorul Sarkozy, cu al său partid UMP.

Victoria recentă a lui Marine Le Pen îi ofera acesteia o poziţie extrem de puternică pentru viitoarele alegeri prezidenţiale din Franţa, programate pentru 2017. Despre o asemenea posibilitate, şefa Frontului Naţional a arătat că este pe deplin conştientă. Duminică seară, imediat dupa anunţarea rezultatelor parţiale, Marine Le Pen s-a grăbit deja să-i ceară preşedintelui francez dizolvarea Adunării Naţionale.

„Ce poate face preşedintele altceva decât să revină la popor, să aplice sistemul proporţional pentru ca fiecare cetăţen francez să fie reprezentat şi să organizeze noi alegeri”, spunea, duminică, Marine Le Pen.

Nu merită uitat nici faptul că în urmă cu doi ani, în 2012, Frontul Naţional a reuşit să obţină în cadrul alegerilor prezidenţiale un scor de 17,90%, ceea ce demonstrează încă o dată ascensiunea extremei drepte franceze.

Grecia: Partidul neonazist, al treilea din ţară

Europarlamentarii ar trebui să fie îngrijoraţi şi de noile rezultate extrem de bune obţinute de stânga radicală, Syriza, cea care a reuşit să câştige 28 la sută dintre voturile scrutinului european, potrivit unor sondaje de duminică.

Conform acestora, Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar Noua Democraţie, între 23% şi 27%.

Însă pe lângă acest lucru, cea mai mare ameninţare ar putea veni în viitorul apropiat din partea neonaziştilor eleni de la „Zorii Aurii”, cei care au reuşit duminică să ajungă al treilea partid din Grecia, cu 9 la sută din sufragii. Un parcurs care ne aminteşte de formaţiunea lui Marine Le Pen.



Împărţirea pe grupuri politice a reprezentanţilor Parlamentului European, după alegerile din 25 mai FOTO twitter.com/Europarl_RO

image

Marea Britanie: Pentru prima dată un partid rebel are şansa reală să câştige în faţa conservatorilor şi laburiştilor

Un moment spectaculos s-ar putea produce şi în Marea Britanie, acolo unde partidul anti-imigraţionist UKIP, condus de Nigel Farage, ar urma să îşi adjudece victoria în cadrul alegerilor europarlamentare.

Partidul eurofob UKIP al lui Nigel Farage devansa, în alegerile europene, în Regatul Unit, cele trei partide tradiţionale, duminică seară, după aflarea rezultatelor în opt din cele 12 regiuni electorale, cu un scor istoric de 29%.

Liderul formatiunii UKIP,  Nigel Farage, oferea recent asigurări că partidul sau se va impune. „UKIP va câştiga aceste alegeri şi, da, va fi un cutremur, pentru că, niciodată anterior în istoria politică britanică, un partid rebel nu a ieşit învingător dintr-un scrutin naţional. Nu vreau doar ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, vreau ca Europa să abandoneze Uniunea Europeană” a declarat duminica seară, Nigel Farage, potrivit Mediafax.

Un asemenea moment ar fi unul istoric, deoarece din 1906, doar conservatorii sau laburistii s-au aflat în fruntea alegerilor.

De asemenea, mai merită remarcat că şi în Danemarca, Partidul Popular Danez, cunoscut pentru politicile anti-imigraţie, a reuşit să obţină cele mai multe voturi (24,9%) devansând astfel Partidul Social-Democrat.

La ascensiune acestor partide a contribuit în mod esenţial neîncrederea în reformele Uniunii Europene, în special după criza economică din 2008.

Analiştii politici mai consideră că în prezent există un risc destul de mare ca în Parlamentul European să apară două facţiuni, una pro-UE, iar cealaltă împotriva politicilor de la Bruxelles. În acest context, Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a cerut, duminică, forţelor europene să se reunească în faţa ascensiunii partidelor extremiste şi eurofobe, pentru a forma o majoritate solidă.


Citeşte şi:

Europarlamentare 2014: Partidul xenofob Frontul Naţional, pe primul loc în Franţa

Alegerile europarlamentare au loc sub spectrul incertitudinii şi al neîncrederii în proiectul european. Europenii ies la vot după patru ani de criză economică. Partidele din mainstreamul politic sunt temătoare de furtuna ce o vor isca euroscepticii şi partidele de extremă dreapta.

Europarlamentare 2014. Cum şi unde poţi să votezi dacă locuieşti în străinătate. Lista secţiilor de votare

La alegerile europarlamentare 2014 pot vota şi cetăţenii români care sunt în afara ţării. În toată lumea au fost organizate secţii speciale la ambasadele României, consulate şi Institutele Culturale. Adevărul vă aduce lista secţiilor de vot unde puteţi vota dacă sunteţi în afara ţării.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite