Parlamentul regional al Catalaniei va examina luni o declaraţie de independenţă faţă de Spania

Parlamentul regional al Cataloniei va examina luni o declaraţie de independenţă faţă de Spania, a anunţat miercuri Partidul Candidatura Unităţii Populare (CUP, extremă stânga), relatează The Associated Press.

Guvernul intenţionează să prezinte rezultatul referendumului de autodeterminare interzis luni, ceea ce va antrena declararea independenţei, a precizat o membră a Legislativului regional din cadrul CUP, Mireia Boya.

Potrivit rezultatelor provizorii ale referendumului pe care Guvernul spaniol îl consideră ilegal, tabăra ”da” a obţinut 90% din voturile exprimate de cei peste 2,2 milioane de catalani, mai puţini de jumătate dintre locuitorii cu drept de vot ai regiunii.

Tabăra ”nu” nu a organizat o campanie împotriva consultării, pe care Curtea Constituţională spaniolă a suspendat-o şi care a fost pătată de violenţe ale poliţiei, care a efectuat duminică raiduri cu scopul de a opri scrutinul. Aproape 900 de persoane au fost rănite.

”Pe 9 octombrie va avea loc sesiunea în vederea declarării independenţei Cataloniei”, a declarat Boya.

 CUP nu are reprezentanţi în Guvernul catalan, alcătuit din principalele două formaţiiuni separatiste.

Pe de altă parte, Guvernul german şi-a exprimat miercuri speranţa unei ”dezescaladări” în cria din Spania, dar a insistat că acest conflict cu privire la independenţa Cataloniei este o problemă internă a Spaniei.

”Nu este rolul meu să evaluez operaţiunile poliţiei în Spania”, a răspuns un purtător de cuvânt al Cancelariei, Steffen Seibert, atuncii când a fost întrebat ce părere are despre violenţele comise de poliţie duminică împotriva unor persoane care încercau să voteze în referendumul catalan.

”Este rolul fiecărui Guvern să menţină ordinea democratică”, a spus el în această conferinţă de presă, notând că Curtea Constituţională spaniolă a stabilit că referendumul încalcă legea fundamentală a ţării.

Berlinul nu caută să medieze în disputa dintre Madrid şi Guvernul regional de la Barcelona, a mai declarat Seibert.

SEPARATIŞTII ÎL SFIDEAZĂ PE REGE

Liderii separatişti din Catalonia au relansat miza, miercuri, anunţând că vor proclama independenţa în zilele următoare, în pofida avertismentelor fără precedent ale regelui Felipe al VI-lea, care i-a acuzat să şi-au demonstrat ”lipsa de loialitate”, relatează AFP.

După ”referendumul de autodeterminare” ilegal organizat duminică în Catalonia, marcat de violenţe ale poliţiei, Madridul şi Barcelona au continuat să ridice tonul. În această criză - cea mai gravă de la puciul eşuat din 1981 - niciuna dintre cele două tabere nu este dispusă să cedeze teren.

Galvanizată  de referendum, greva generală şi manifestaţiile în masă au scos în stradă, marţi, 700.000 de persoane la Barcelona, împotriva violenţelor.

Preşedintele catalan Carles Puigdemont a dat asigurări că Guvernul său se pregăteşte să declare independenţa ”la sfârşitul săptămânii sau la începutul săptămânii viitoare”.

”Vom declara independenţa la 48 de ore după numărarea rezultatelor oficiale” ale referendumului, a anunţat el într-un interviu pentru BBC.

Criza catalană urma să fie abordată miercuri într-o dezbatere la Parlamentul European (PE).

Potrivit rezultatelor provizorii, tabăra ”da” a obţinut victoria cu 90% din voturile exprimate în acest scrutin fără liste electorale şi fără observatori, pe care Madrdul le-a interzis.

În prima sa reacţie, marţi seara, faţă de vot, într-o alocuţiune de o fermitate fără precedent, regele Felipe al VI-lea a acuzat Guvernul regional catalan că a batjocorit ”în mod repetat (...) şi deliberat” Constituţia şi că ”pune în pericol stabilitatea” Cataloniei şi întregii Spanii.

El i-a criticat dur pe liderii catalani şi ”lipsa lor de loialitate inadmisibilă”.

Discursul său, în care a subliniat că este ”responsabilitatea puterilor legitime ale statului să asigure ordinea constituţională”, deschide calea unor noi măsuri ale Guvernului lui Mariano Rajoy împotriva liderilor separatişti.

”ULEI PE FOC”

Rajoy, care a păstrat tăcerea de duminică seara, nu a reacţionat miercuri. Însă ar putea să invoce articolul 155 al Constituţiei, care nu a mai fost utilizat vreodată şi care permite o preluare a controlului asupra instituţiilor catalane.

Un grup de catalani care se opun independenţei, susţinut de Partidul Popular (PP, conservator), aflat a putere la Madrid, i-a îndemnat ”pe toţi catalanii care nu sunt de acord” să manifesteze duminică la Barcelona.

la rândul său, un purtător de cuvânt al Guvernului catalan, Jordi Turull, l-a acuzat pe rege că a ”aruncat ulei pe foc” prin discursul său.

Prima reacţie a statului după alocuţiunea regală a fost convocarea ”în vederea inculpării” a şefului poliţiei catalane Josep Lluis Trapero, a unei subalterne a acestuia şi liderilor principalelor două asociaţii separatiste, în cadrul unei ”anchete de răzvrătire”.

Ancheta vizează fapte care s-au petrecut pe 20 septembrie, când arestarea a 14 oficiali de rang înalt din cadrul Executivului separatist catalan a provocat manifestaţii importante la barcelona. Poliţia catalană este acuzată că a întârziat să intervină pentru a elibera membri ai Grăzii Civile încercuiţi într-un imobil în urma unei percheziţii.

Răzvrătirea este pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare în cazul unui funcţionar.

Mossos d'Esquadra, pe care le conduce Trapero, au replicat pe Twitter că nu au făcut decât ”să se supună ordinelor justiţiei şi parchetului”.

Înainte de referendum, procurorul general al Spaniei nu a exclus nici o eventuală arestare a lui Carles Puigdemont.

”NU MAI ESTE REGELE NOSTRU”

Puigdemont şi echipa sa au rezistat, până în prezent, tuturor presiunilor exercitate de Guvernul de la Madrid, ignorând hotărâri ale justiţiei şi pregătind în secret referendumul pe care capitala a promis să-l împiedice.

Imagini de la intervenţii brutale ale poliţiştilor, care purtau căşti de protecţie, în vederea închiderii secţiilor de votare, soldate cu cel puţin 92 de răniţi, au făcut înconjurul lumii şi i-au indignat pe catalanii din toate taberele.

Guvernul catalan ”are iniţiativa, iar Guvernul central fuge după el încercând cu stângăcie să astupe găurile”, apreciază Antonio Torres del Moral, un profesor de drept constituţional la Universitatea de învăţământ la distanţă (UNED).

O mare majoritate a catalanilor - 80% potrivit sondajelor - doreşte un referendum legal. În schimb, ei sunt împărţiţi pe tema secesiunii. Ultimul sondaj al autorităţilor catalane, publicat în iulie, arăta că adversarii independenţei erau în continuare mai numeroşi decât susţinătorii acesteia (49,4% la 41,1%).

Însă violenţele poliţiştilor au adâncit prăpastia între Madrid şi această regiune în care trăiesc 16% dintre spanioli, iar discursul regelui a fost primit rău la Barcelona.

”El ştie deja că nu mai este regele nostru. Vorbeşte ca şi cum noi nu mai facem parte din Spania”, a subliniat Trinidad Garcia, o educatoare în vârstă de 49 de ani.

Criza se reflecta pe bursa spaniolă. Indicele Ibex 35 s-a depreciat cu 2,30 miercuri, iar băncile catalane CaixaBank şi Banco de Sabadell au înregistrat deprecieri de 6,22% şi 6,34%.