Participarea preşedintelui Iohannis la Consiliul European a fost într-adevăr un eşec? Să vedem argumentele

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Când un fost şef al statului, respectiv domnul Traian Băsescu, îl acuză direct de pe cel actual, domnul Klaus Werner Iohannis, că a ratat un moment esenţial, anume participarea la Consiliul European, atunci lucrurile sunt deosebit de serioase şi merită o analiză amănunţită.

Făcută cu tot respectul pe care îl merită funcţia prezidenţială şi cu precizarea că, la acest nivel, nu mai vorbim de discuţii de seară la vreun talk show oarecare, ci despre o serie de acuze precise lansate de fostul ocupant al celei mai înalte funcţii din stat, ceea ce face ca afirmaţiile respective să fie automat preluate pe fluxul de informări trimise către cancelariile europene. Iar domnul Traian Băsescu ştie asta. O ştie extrem de bine, ca un mare profesionist al politicii care este.

Şi atunci, de ce o face ?

Să vedem întâi care au fost afirmaţiile domniei sale, absolut explozive şi fără precedent ca precizie şi duritate în prestaţia de până acum a jucătorilor care au reprezentat România (şi prestigiul ei, ca să spunem aşa) peste fruntariile naţiei şi, evident, vorbind în numele ei:

În ceea ce priveşte Uniunea energetică, aici s-au făcut abordări generale care vizează crearea pieţei unice energetice şi dimensiunile acestei pieţe sunt securitatea energetică şi solidaritate şi încredere între membrii UE. Un alt pilon important este ca nicio ţară să nu fie fără gaze sau energie. Sunt ţări izolate, cum ar fi Portugalia sau Spania sau, de ce nu, Republica Moldova, care nici măcar nu a fost pomenită. Eficienţa energetică este un alt pilon al politicii energetice a UE, precum şi reducerea emisiilor de carbon. Unde cred eu că România a ratat la acest Consiliu? A lăsat să meargă dezbaterea fără a cere şi interconectarea ţărilor din aparatul estic. Era de importanţă majoră ca Republica Moldova să aibă perspectivă la piaţa unică energetică, cu atât mai mult cu cât noi am început acest proces. Odată introdus în concluziile Consiliului European, ar fi existat şi beneficii. Ce am făcut până acum a fost pe bani româneşti. România trebuia să se gândească şi la fraţii de peste Prut

(...)Vă garantez că, dacă aş fi fost la această şedinţă, o astfel de menţiune exista în concluzii. Vreau să spun de ce este riscantă aceasta: pentru că este vorba de preţ, iar cei care au introdus această formulare sunt cei care beneficiază de preţuri mai mici din partea Federaţiei Ruse. Sunt ţări care cumpără mia de metri cubi cu 300 de dolari şi ţări care cumpără mia de metri cubi cu 400 de dolari, în UE. Cei care cumpără cu 300 de dolari fac un joc median în raport cu Federaţia Rusă. Asta ne demonstrează încă o dată că, din punct de vedere politic, Gazpromul e mai puternic decât Armata Roşie. Iată că acum s-a demonstrat, prin includerea în Consiliu a acestui factor perturbator. E un element care ne va face să negociem pe sub masă cu Federaţia Rusă pentru gaze mai ieftine. Cu ce tupeu ne cere cineva astăzi să liberalizăm preţul la gaze?".

Interesant. Bine zis, combativ, dar chiar aşa stau lucrurile? Sigur, îmi asum că ceea ce urmează nu reprezintă decât argumentele bazate pe informaţiile la care are acces un umil ziarist, corespondent de presă la Bruxelles şi admit, cu scuzele de rigoare, că nu cunosc nimic din datele confidenţiale, ca pentru preşedinţi, pe care le-ar fi putut primi domnul Traian Băsescu şi care să-i motiveze cumva poziţia într-atât de critică.

Pe ce am citit în documentele oficiale, situaţia stă altfel. Chiar invers.

Reuniunea de la Bruxelles a fost un Summit al şefilor de state şi guverne care au aprobat şi întărit, prin decizia la cel mai înalt nivel politic la nivelul UE, un document prezentat în urmă cu câteva zile de Comisia Europeană pe acest subiect, în prezenţa a doi membri de vază ai CE, vicepreşedintele Maroš Šefčovič şi Comisarul direct responsabil pe domeniu, Miguel Arias Cañete. Aveţi video pentru a urmări anunţul acestui proiect esenţial al Uniunii Europene:

Apoi aveţi mai jos documentul iniţial, cel trimis de Comisia Europeană Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social, Comitetului Regiunilor şi Băncii Europene de Investiţii, intitulat A Fremework Strategy for a Resilient Energy Union with a Forward-Looking Climate Change Policy.

PACHET PRIVIND UNIUNEA ENERGETICĂ

PACHET PRIVIND UNIUNEA ENERGETICĂ

Vă rog să le consultaţi deoarece deja acolo, apoi în documentul final adoptat de şefii de state şi guvern la finele primei zile de Summit, se arată foarte clar scopul acestei reuniri de forţe politice : o UNIUNE EUROPEANĂ a energiei destinată să acopere interesele, nevoie şi pieţele naţionale de consum ale celor 28 de state membre, asigurându-le astfel o securitate energetică suplimentară în raport cu ceea ce este ameninţarea continuă reprezentată de şantajul energetic exercitat de ani şi ani de zile, fără încetare de Federaţia Rusă.  Nicăieri nu se vorbeşte despre faptul că o asemenea Uniune Europeană a Energiei ar putea să aibă în componenţă şi un sub-sistem de conectare cu ţările aflate în zona de vecinătate imediată, pur şi simplu pentru că nu despre asta este vorba în această propoziţie de acum, cea care vizează, cum e şi normal, crearea mai întâi a pasului unu, anume piaţa comună a energiei. De asta nu este pomenită nici Moldova, nici alt stat din Parteneriatul Estic. Aşa cum nu au fost niciodată pomenite în niciunul dintre documentele europene pe această problemă, începând cu cele două iniţiative de pieţe unice europene, cea a gazului şi cea a electricităţii, lansate la câţiva ani distanţă, în urmă cu câţiva ani.

În schimb, domnul Traian Băsescu afirmă că în acest text final nu s-ar face vorbire absolut deloc despre statele aflate în zona periferică a Europei, menţionând în mod expres, alături de Republica Moldova, Portugalia şi Spania (um mister este alăturarea forţată a două state membre cu un stat din afara UE, dar poate a fost doar un fel de wishfull thinking).

Dar în textul final al deciziei Summit-ului de la Bruxelles nu numai că se face referire expresă la Portugalia şi Spania, acordul încheiat între aceste două ţări (mari producătoare de energie neconvenţională) şi Franţa, CE şi BEI fiind caracterizat drept „un progres încurajator înspre realizarea obiectivului de 10% intercoinectări energie electrică până în 2020”. Asta alături de menţionarea unui alt acord între alte ţări periferice, grupul ţărilor baltice care vizează „sincronizarea între activităţile statelor membre în cadrul reţelei continentale europene.  Mai mult chiar, se acordă un sprijin explicit iniţiativei Comisiei Europene de a crea grupări regionale de înalt nivel comuse din actorii principali interesaţi şi având sarcina de a controla în mod regulat avansarea procedurilor de selecţie şi finanţare a proiectulelor de interes comun”. 

Dacă doriţi amănute, vă rog corespondenţa publicată în dimineaţa zilei de 20 martie.

Cu menţiunea că nu înţeleg la ce se referă domnul Traian Băsescu atunci când face referire la ţările din „aparatul estic” – formulă inexistentă în documentaţia oficială de la Bruxelles, ajungem la chestiunea esenţială a stabilirii unui preţ comun european pentru energie. Problemă care, în definitiv, constituie marele avans pe care-l propune proiectul european de acum, tocmai pentru ca nimeni „să nu mai negocieze cu Rusia pentru gaze mai ieftine”. Dacă acesta este scopul, atunci uitaţi-vă bine la paragrafele privind nevoie respectării legislaţiei europene, a regimului concurenţial şi prevederilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Sper că vă amintiţi că, în plină perioadă de criză, Gazpromul ameninţa că va tăia livrarea către ţări care revând gazul cumpărat de la ruşi pentru a ajuta ţări aflate la nevoie, în cazul respectiv Ucraina. În acest caz, înainte de stabilirea cadrului unic european de reglementare a activităţilor din viitoarea Uniune Energetică, cum să ieşi să spui că eşti pregătit să încalci regulile jocului din start anunţând deja conexiunile cu terţe ţări?

În acelaşi timp, pentru a fi realişti, ar putea fi posibil ca, într-un viitor oarecare, tema interconexiunilor cu statele din Parteneriatul Estic să fie de actualitate, dar asta – cel puţin în termenii legislaţiei actuale a UE – nu va fi legal posibil decât după accesul unora dintre ele la statutul de ţară membră UE. Deocamdată însă, să aşteptăm evoluţia situaţiei din teren şi să sperăm într-o rezolvare diplomatică a tensiunilor ce se escaladează continuu.

O concluzie? Poate fi cea a dumneavoastră, care întotdeauna este cea mai importantă, dar mă simt obligat să mai amintesc numai sprijinul entuziast pe care l-au dat proiectului principalele două mari familii politice europene, popularii şi socialiştii, la reuniunile la vârf ce au precedat Summitul unde, după părerea mea, Preşedintele Iohannis a jucat corect o carte esenţială pentru România, poziţionându-ne pe harta marilor investiţii imediat următoare. Pe care să dea Dumnezeu să avem şi capacitatea guvernamentală să le solicităm corect în cadrul unei viziuni naţionale coerente.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite