Europa

articolul anterior articolul urmator

Pe 14 septembrie, cel mai aşteptat discurs politic în Europa

33
4 Sep 2016 09:26:16
Cristian Unteanu

Cu două zile înaintea Summitului informal de la Bratislava, unde şefii de state şi guverne din UE (cu excepţia Marii Britanii) se vor reuni pentru a discuta despre viitorul Europei, pe 14 septembrie, la Strasbourg, Jean Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene, este aşteptat să prezinte în faţa parlamentarilor europeni analiza asupra „Stării Uniunii“.

Subiectele ce vor fi abordate: migraţie, piaţa muncii, terorism, Brexit şi, mai ales, capacitatea UE de a răspunde principalelor aşteptări formulate de cetăţenii europeni.

Să vedem, deci, care este lista acestor „principale aşteptări“ corelate cu „principalele temeri“, aşa cum au reieşit dintr-un sondaj realizat în cadrul unei cercetări sociologice comandate de Parlamentul European şi realizate între 9-18 aprilie de „TNS Opinion“. Iată sinteza acestora:

  • În marea majoritate a celor 15 domenii care le-au fost supuse analizei, europenii consideră că acţiunea UE este de departe una insuficientă şi se pronunţă, într-o proporţie covârşitoare, în favoarea unei intervenţii europene mai importante decât cea de acum
 
  •  Spre exemplu, pe chestiunea migraţiei, 66% din cei chestionaţi consideră că acţiunea UE este insuficientă, iar 74% aşteaptă o intervenţie mai importantă. În cazul protecţei frontierelor externe ale UE, 61% din repondenţi cred că acţiunea UE este insuficentă şi 71% aşteaptă o intervenţie mai importantă.
 
  • La nivel de riscuri, cel al atentatelor este considerat drept "ridicat" de 40% din repondenţi, „de nivel „mediu“ pentru 47% şi „slab“ pentru 17%. O majoritate absolută dintre francezi, britanici şi belgieni consideră că, în ţările lor, acest risc este ridicat.
 
  • Nivelul mondial de reacţie este considerat drept cel mai util în a răspunde ameninţării teroriste. 38% din cei chestionaţi consideră acest lucru ca util, 23% optând pentru un răspuns european, 21% la nivel naţional şi doar 6% la nivel regional.
 

Trei măsuri sunt considerate drept cele mai urgente pentru lupta împotriva terorismului:

  1. lupta împotriva finanţării grupărilor teroriste (42%);
  2. lupta împotriva cauzelor terorismului şi radicalizării (41%);
  3. întărirea controlului la frontierele externe ale UE (39%)
 
  • Pentru 39% din cei chestionaţi, cea mai urgentă măsură de luat în lupta împotriva radicalizării şi recrutării cetăţenilor din UE de către organizaţiile teroriste, este lupta împotriva excluziunii sociale şi sărăciei. Aceasta este măsura cel mai des invocată de respondenţii din 23 de State Membre. Pe listă urmează, cu 35% din voturi, măsurile de luat în urgenţă împotriva siturilor radicale şi suprimarea mesajelor ilegale de pe Internet şi de pe reţelele de socializare precum şi, cu 23% din voturi, campaniile de informare pentru sensibilizarea tinerilor cei mai vulnerabili la riscul de radicalizare.
 
  • Semnificativ este şi răspunsul privind raportul între elementele de apropiere/diviziune între popoarele europene. Concluzia Eurobarometrului este că aproximativ 3 respondenţi din 4 consideră că ceea ce apropie europenii între ei este mai important decât ceea ce-i desparte (74%), adică +2 în raport cu rezultatele din 2014), 19% dintre cetăţeni nefiind de acord cu această afirmaţie. La nivel naţional, procentul celor care cred că elementele de apropiere sunt majoritare creşte la nivelul a 22 de State Membre, mai ales cu un procent de 93% (+9) în Malta, 89% (+2) în Suedia, 85% în Irlanda (+2), în Lituania şi în Finlanda (+1). În schimb, numărul celor care sunt în dezacord cu această afirmaţie este cel mai mare în Grecia (30%, +2), Franţa (29%, -2) şi în Austria (28%, -2). Găsiţi aici Eurobarometrul special al Parlamentului European, interesant în măsura în care se sugerează că discursul lui Juncker se va concentra exact asupra acestor tematici în ideea unui apel, să sperăm cu argumente foarte convingătoare, pentru ca participanţii la Summit să se simtă obligaţi ca, sub presiunea evenimentelor, să adopte un document final care să ceară măcar grăbirea unor procese de construcţie comună pe domeniile de interes vital.

Interesant de văzut dacă va exista şi o poziţie românească ce se va auzi în Hemiciclul de la Strasbourg, dacă vor exista interpelări sau întrebări adresate de europarlamentarii români, exprimând, poate, chiar o poziţie indicativă asupra a ceea ce va fi discursul oficial al Preşedintelui României într-un moment de importanţă excepţională în care, odată cu discuţia asupra viitorului Europei, trebuie să înţelegem că are loc şi negocierea viitorului nostru al tuturor. Sigur că Jean Claude Juncker va face o pledoarie pentru unitatea Europei? Câţi însă sunt gata s-o mai asculte la modul real? Şi, mai ales, câţi vor să înţeleagă care este alternativa care deja se pregăteşte la porţile a ceea ce ar putea fi o Europă dezunită, revenită la dominaţia demonilor naţionalismelor şi fanatismelor de toate felurile şi originile, la uri naţionale şi cu perspectiva deschisă, din nou, spre rezolvarea tuturor problemelor cu ajutorul armelor?

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

33 Comentarii

Iulian Arion
4.09.2016, 09:55:58

Lupta împotriva excluziunii sociale trebuie purtată pe mai multe fronturi: 1. Formarea deprinderilor practice ale elevilor de a desfaşura activităţi economice independente, utile celorlalţi, care să le asigure existenţa. Învăţământului gimnazial şi liceal trebuie să i se aloce o treime din timp şi resurse, însuşirii deprinderilor practice, cultivării talentelor artistice, lucrului manual. În România, un sfert dintre copii nu se prezintă la examenul de capacitate de la finalul claeei a opta. 2. Adoptarea directive salariului minim la Nivelul UE, cu o perioadă de tranziţie de maxim 7 ani pentru ţările emergente, de a ajunge la 8,5 euro per oră lucrată. Programele guvernamentale trebuie supuse parlamentului pentru a deveni lege. Ele devin criteriu de performanţă guvernamentală. Propagarea în spaţiul media a imposibilităţii realizării acestora trebuie asociată infracţiunii de avocatura crimei sau apologia crimei şi sancţionată penal. 3. Adoptarea prin legislaţie internă a tuturor directivelor europene de confiscarea averilor provenite din activităţi criminale organizate. Până la realizarea acestor obiective, auroparlamentarii din ţările care nu se conformează, trebuie să aibă dreptul de vot în aceste chestiuni, suspendat.

+5 (7 voturi)
daco getul
4.09.2016, 12:44:15

nea iulica pai ca sa ia rumanu 8,5 euro pe ora tre´creasca toti indicatorii de performanta individuala de fro 7 ori ori habar n-ai pe ce lume traiesti, ori vorbesti ca sa te afli in treaba

0 (4 voturi)
Stefanescu Marian
4.09.2016, 11:04:43

Asta este prima întâlnire,vor mai urma alte zeci până se va găsi o soluţie universal acceptată(ceea ce este foarte greu...).Ca părere,nu aşa trebuia pusă problema pentru crearea "noii Europe".Trebuia stabilit mai întîi un set de principii şi apoi un set de scopuri.După ce ar fi fost acceptate acestea,se putea trece mai departe la construcţia noii Europe pe baza unui tratat politic nou şi universal acceptat. În acest moment probabilitatea ca UE să se spargă definitiv este mai mare decât probabilitatea de agregare a Europei într-o nouă UE."Prietenii" ştiu de ce...

+1 (3 voturi)
Iulian Arion
4.09.2016, 11:18:51

Principiile şi scopurile UE sunt cuprinse în tratatele existente. Pentru că nu au fost respectate de cei trei, se face această tevatură de regândire, reformulare, redefinire.

0 (6 voturi)
marius cristian
4.09.2016, 11:27:27

Juncker si gasca lui de retardati sinucigasi vor propune aceleasi solutii aberante : cote obligatorii continue de imigranti ilegali arabi sau / si africani , dobanzi real negative pentru impulsionarea consumului , eliminarea banilor lichizi ca bancile nu doar sa fie creditate ci sa aiba controlul absolut asupra banilor cetatenilor , samd.

+1 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (33)

Modifică Setările