PE a adoptat o rezoluţie prin care nu îl recunoaşte pe Lukaşenko ca preşedinte al Belarusului

Aleksandr Lukaşenko FOTO TASS

Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care nu-l recunoaşte pe Alexandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, Minsk răspunzând că reprezintă o acţiune „agrezivă”, „îndepărtată de realitate” şi „dezechilibrată” a autorităţii europene. Totodată, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a trimis o misiune de experţi independenţi pentru investigarea alegerilor din Belarus.

În rezoluţia votată cu 574 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 82 de abţineri, Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus pe 9 august, câştigate de preşedintele Aleksandr Lukaşenko cu 80% din voturi.

Totodată, Parlamentul European condamnă intimidarea şi persecutarea participanţilor la proteste, după „alegerile falsificate din 9 august”.

Astfel, PE „condamnă intimidarea şi persecutarea constantă ale participanţilor la greve, ale membrilor Consiliului de coordonare şi ale altor personalităţi ale opoziţiei, ale activiştilor societăţii civile, ale ziariştilor independenţi şi ale bloggerilor, precum şi folosirea disproporţionată a forţei împotriva acestora; cere să fie eliberate imediat şi necondiţionat toate persoanele deţinute arbitrar înainte şi după alegerile falsificate din 9 august, inclusiv Pavel Seviarineţ, Mikalai Statkievici, Maria Kalesnikova, Andrei Iahorau, Anton Radniankou şi Ivan Krautsou; cere să se pună capăt tuturor acţiunilor în justiţie din motive politice”, conform rezoluţiei privind situaţia din Belarus adoptate joi de forul european.

PE salută Consiliul de coordonare în calitate de reprezentant provizoriu al persoanelor care solicită o schimbare democratică în Belarus, deschis tuturor actorilor politici şi sociali.

Parlamentul European „sprijină o tranziţie paşnică şi democratică a puterii ca urmare a unui dialog la nivel naţional care să includă toate părţile şi care să respecte pe deplin drepturile democratice şi fundamentale ale poporului belarus; reiterează, în acest sens, cererea poporului belarus de a organiza alegeri noi, libere şi corecte cât mai curând posibil, sub supraveghere internaţională, în principal a OSCE/ODIHR, şi în concordanţă cu standardele recunoscute internaţional”, potrivit sursei menţionate.

Sursa citată îşi exprimă „sprijinul fără echivoc oferit poporului Belarusului în revendicările şi aspiraţiile sale legitime în favoarea unor alegeri libere şi corecte, a libertăţilor fundamentale şi drepturilor omului, a reprezentării democratice şi participării politice, a demnităţii şi dreptului de a-şi alege destinul; ia act de faptul că actuala mişcare de protest din Belarus este întemeiată pe cererea amplă şi generalizată de instaurare a democraţiei în Belarus şi că poporul belarus trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi fundamentale ale democraţiei şi libertăţii ca toţi ceilalţi cetăţeni de pe continentul european”.

PE invită Comisia, VP/ÎR şi Consiliul să acorde sprijin opoziţiei democratice din Belarus, inclusiv Consiliului de coordonare condus de Svetlana Tihanovskaia; 8. îşi exprimă aprecierea pentru contribuţia importantă a femeilor curajoase din Belarus, conduse de Svetlana Tihanovskaia, Veronika Ţepkalo şi Maria Kalesnikova, şi a susţinătorilor acestora în exprimarea şi reprezentarea cererilor legitime ale poporului belarus; ia act de faptul că mulţi cetăţeni din Belarus o consideră pe Svetlana Tihanovskaia a fi câştigătoarea alegerilor prezidenţiale şi preşedintele nou ales al Belarusului.

Parlamentul European mai cere „eliberarea imediată a membrilor arestaţi ai Consiliului de coordonare: Lilia Vlasova, Maxim Znak, Şiarhei Dileuski şi Maria Kolesnikova; insistă asupra faptului că orice dialog la nivel naţional trebuie să se desfăşoare cu participarea deplină şi neîngrădită a Consiliului de coordonare; salută protecţia acordată Svetlanei Alexievici de către reprezentanţii statelor membre ale UE şi ai altor ţări care împărtăşesc aceeaşi viziune”.

PE „deplânge, în termenii cei mai duri, actele îngrozitoare de violenţă şi de represiune şi tortură crude la care au fost supuşi protestatarii paşnici şi deţinuţii; solicită o anchetă independentă şi eficace cu privire la decesele legate de proteste ale următoarelor persoane: Aliaksandr Taraikouski, Aliaksandr Vikhor, Artiom Parukou, Ghenadi Şutov şi Konstantin Şişmakov”.

Forul european „solicită să se pună capăt tuturor formelor de rele tratamente şi tortură şi să se introducă o definiţie specifică a torturii în Codul penal al Belarusului, în conformitate cu standardele internaţionale privind drepturile omului, precum şi modificări legislative pentru incriminarea dispariţiilor forţate”.

În rezoluţia privind situaţia din Belarus, PE „insistă asupra necesităţii de a asigura dreptul cetăţenilor de a-şi exercita libertatea de întrunire, de asociere, de exprimare şi de opinie, precum şi de a garanta libertatea massmediei şi, prin urmare, asupra necesităţii de a ridica toate restricţiile de fapt şi de drept care împiedică aceste libertăţi; condamnă cu fermitate aplicarea în continuare a pedepsei cu moartea şi solicită abolirea imediată şi permanentă a acesteia şi, până la eliminarea acestui tip de pedeapsă, solicită să se garanteze un drept efectiv de a ataca sentinţele de condamnare la moarte”.

Răspunsul Belarusului nu a întârziat să apară, iar câteva ore mai târziu ministerul de Externe a transmis printr-un comunicat că Parlamentul European, „care se descrie drept o structură serioasă, obiectivă şi democratică, nu a avut suficientă voinţă politică să privească dincolo de nasul său, să depăşească parţialitatea şi să nu devină ostatic al diverselor teme”.

„Analiza a fost înlocuită de un şir de propuneri emoţionale care nu duc nicăieri. Parlamentarii europeni ar trebui să aibă un minim de cunoştinţe de drept internaţional şi să respecte suveranitatea statelor terţe”, adaugă MAE belarus.