Pe scurt despre armistiţiul ruso-ucrainean

Armistiţiul semnat de Vladimir Putin şi Petro Porosenko la Minsk a fost deja încălcat: cinci soldaţi ucrainieni su fost omorâţi FOTO AP

Dacă vrem să avem o perspectivă corectă a ceea ce se întâmplă astăzi în est, va trebui să pornim de la câteva constatări simple: Avem doar un armistiţiu, iar nu un tratat de pace. Când va exista un tratat de pace, vom avea şi garanţi internaţionali ai acestuia, precum şi certitudinea că nu vor mai fi lupte pentru o perioadă mai lungă de timp în zonă. Dacă pacea nu se va instaura repede însă, monedele din zonă vor suferi mult şi în acest an.

Acest armistiţiu pare că nu a fost dorit, în el cred puţini iar presa din toată lumea – dar mai ales cea din fostele ţări comuniste – prezintă opinii care nu îi dau multe speranţe de viaţă. Cum de multe ori o opinie repetată de prea multe guri devine adevăr, s-ar putea să fie la fel şi aici.

Acuzele referitoare la încălcarea micului acord au apărut deja şi cel mai probabil se vor extinde în zilele următoare. Regula „părţii goale a paharului” spune că ele vor fi minimalizate câteva zile, dar la un moment-dat se va realiza „ceva” care va constata nerespectarea clauzelor acordului şi luptele se vor relua cu furie. Partea plină se numeşte „oprirea completă a ostilităţilor” şi „realizarea unui tratat de pace”.

Diferenţele de interpretare ale textului acordului de la Minsk sunt prea mari şi în prea multe puncte ale înţelegerii pentru a crede că aceasta va dura prea mult. Anumite clauze sunt aproape complet opuse în variantele prezentate de diferiţii actori implicaţi.

Deşi pare a fi o afacere europeană, ea nu este nici pe departe aşa. O privire atentă va decela atenţia tuturor statelor lumii în această direcţie, iar rezultatul final al acestui conflict va avea efecte şi pe harta altor continente.

SUA este – teoretic – cel mai mare absent al săptămânii. Cu toate acestea, publicarea imaginilor din satelit le arată tuturor că marele ochi electronic american este fixat asupra zonei, iar disimulările armistiţiului nu au şanse mari să scape observatorilor din cer. Asigurarea pe care Kievul o are: sateliţi vor trimite date în timp scurt despre situaţia din teren – vine cel mai probabil de la Washington.

Va fi foarte greu ucrainenilor să adopte în acest an o nouă lege fundamentală. După cum s-a văzut de curând pentru legea fondului funciar, parlamentarii Radei Supreme sunt buni la bataie şi nu au laşitatea unui scriitor de duzină nominalizat la Nobel. Ştiindu-se ce presupune o Constituţie, este greu de crezut că vor fi capabili de realizarea unui acord pe un text greu de redactat în vreme de pace, cu atât mai dificil în timp de război. De aceea, chiar dacă s-ar putea respecta pentru câteva zile sau săptămâni o încetare aproape totală a focului, condiţiile politice obiective fac aproape imposibilă aplicarea integrală a textului acordului semnat la Minsk.

Costurile reconstrucţiei zonei afectate de război sunt imense. Cantitatea de proiectile folosite a produs distrugeri majore infrastructurii şi clădirilor. Bani pentru repunerea pe picioare a zonei nu vor veni de la FMI şi nici de la Kiev. Singura şansă de ajutorare va fi Moscova. În această ipoteză, bugetul federal rus va resimţi costurile reconstrucţiei instantaneu, deoarece localnicii nu au bani suficienţi pentru o asemenea sarcină administrativă uriaşă, iar dimensiunea sumelor de bani ce trebuie trimişi în zonă – pentru că cetăţenii obişnuiţi vor tăcea mai uşor dacă îşi vor vedea viaţa adusă rapid la un nivel rezonabil al comfortului, în maxim doi ani – o întrece cu mult pe cea necesară în Crimeea, unde numărul locuinţelor atinse de obuze este 0. Dacă nu vor fi bine controlaţi banii trimişi pentru reconstrucţie, este posibil ca ei să se scurgă prin diferite mâini.

Faptul că un număr important de persoane s-a refugiat din calea luptelor în Rusia afectează tot bugetul federal al acestei ţări. Să nu uităm că ei doresc să se reîntoarcă la casele lor, iar dacă nu se întâmplă acest lucru vor apare nemulţumiri. A-i trimite să locuiască în alte părţi ale marii ţări măreşte costurile relocării, crescând presiunea şi asupra bugetelor locale.

Spre deosebire de Transnistria sau cele câteva teritorii din Caucaz, aici vom regăsi sute de kilometri ai graniţei vestice a Rusiei greu protejabili faţă de acţiununile contrabandiştilor. Nu sunt greu de imaginat alianţe ale infractorilor din Ucraina şi Rusia care vor profita incertitudinile din zonă pentru a trafica maşini, droguri, carne vie, alimente şi alte bunuri. De fapt, nu sunt sigur că anumite cooperări nu au început deja. Toate acestea vor afecta bugetul entităţilor din zonă, iar pe al Rusiei în cea mai mare parte, pentru că este o piaţă mare şi va fi ţinta logică pentru contrabandişti.

Numărul de morţi este prea mare pentru a fi uitat într-o generaţie. Un armistiţiu neurmat rapid de pace nu va face decât să întărească sentimentele pe care o societate le are când îşi vede cetăţenii murind. Iar aceste costuri umane sunt dificil de gestionat pe termen lung în relaţia dintre cele două mari state.