Europa

articolul anterior articolul urmator

Periplul unor „turişti” kurzi care au ajuns în Germania cu o mână de ajutor din Belarus: „Cred că a tăiat gardul de sârmă pentru noi”

4
26 Oct 2021 19:45:49
Autor: Cristina Ene
Soldaţi letoni la graniţa cu Belarus FOTO EPA-EFE
Soldaţi letoni la graniţa cu Belarus FOTO EPA-EFE

BBC a urmărit periplul unui grup de sirieni kurzi care şi-a documentat călătoria sinuoasă din nordul Irakului cu destinaţia Germania via Belarus.

Idris şi prietenii săi, patru tineri kurzi originari din Kobani (Siria) au plecat din nordul Irakului la sfârşitul lunii septembrie în căutarea unei noi vieţi în Europa. Grupul a părăsit Siria încurajat de promisiunea unei rute mai sigure deschise de liderul autocrat belarus Alexandr Lukaşenko.
 
„Belarus are o dispută activă cu UE. Preşedintele belarus a hotărât să deschidă graniţele cu UE”, a spus Idris referindu-se la ameninţarea lui Lukaşenko, înfuriat de sancţiunile economice europene, că nu va mai opri traficul de droguri şi traversările migranţilor via Belarus.
 
„Totul a început cu semnalele guvernului belarus că sunt dispuşi să simplifice procedurile de obţinere a vizelor... pentru ‘turişti’ din Irak”, a dezvăluit pentru BBC ministrul lituanian de interne Kestutis Lancinskas.
 
Astfel, în loc să apuce calea riscantă pe mare, migranţii nu trebuie acum decât să ia avionul spre Belarus iar de acolo să încerce să treacă graniţa în ţările vecine Belarusului - Polonia, Lituania şi Letonia. Numărul cererilor de azil în Lituania a crescut de 50 de ori faţă de anul trecut odată cu deschiderea acestei rute.
 
„Ruta este evident mai uşoară decât prin Turcia şi Africa de Nord”, a mărturisit Idris.
 
Grupul a pornit din Irbil (nordul Irakului) pe 25 septembrie. Idris a mers să muncească acolo lăsându-şi soţia şi bebeluşele gemene la Konabi (Alep, în apropiere de graniţa cu Turcia) şi promiţând că se vor reuni odată ce va ajunge în Europa. Idris a fost refugiat şi în Turcia.
 
Întrebat ce l-a împins să apuce pe această cale, tânărul a spus: „Este o poveste lungă, prietene. Regret multe lucruri. Dar nu mai putem controla nimic în acea ţară. Nu există un viitor pentru mine în Siria”.
 

Prima oprire: Hotelul Sputnik din Minsk

 
Idris s-a filmat la aeroportul din Irbil într-o stare de spirit optimistă după ce a obţinut o viză turistică de şapte zile pentru Belarus. 
 
Această parte a călătoriei a decurs aproape fără obstacole. BBC a mers la Irbil, capitala regiunii autonome kurde, pentru a afla cum se procedează. Un oraş cu o populaţie cu mai mult de un milion de jumătate de locuitori, Irbil adăposteşte numeroşi refugiaţi din Siria vecină şi Irak.
 
Pentru mulţi dintre ei călătoria spre Europa începe cu contactarea agenţiilor turistice pe baza ponturilor descoperite pe Facebook şi pe grupuri de chat online. Reclame ale agenţilor promit preţuri speciale, asigurări de sănătate, rezervare la hoteluri, ştampile cu vize.
 
Un astfel de agent îşi spune Murad şi se ocupă cu formalităţile de viză şi organizarea zborurilor spre Minsk în special pentru sirieni. Deşi munca lui nu este ilegală, nu vrea să fie recunoscut.
 
În vară, după ce declaraţiile ameninţătoare ale lui Lukaşenko au făcut înconjurul reţelelor sociale, Murad şi-a contactat prietenii din Belarus.
 
„Au spus că într-adevăr este mai uşor acum (de obţinut vize- n.red). Ştiam că va fi la fel ca în 2015, cu Turcia”, a spus Murad.
 
În 2015, tot în urma unei dispute cu UE, preşedintele turc a lăsat migranţi să treacă spre Europa.
 
Belarus a permis iniţial emiterea de invitaţii electronice ca să impună obligativitatea unei vize după ce au început să apară afaceri cu invitaţii falsificate.
 
După viză,următorul pas e găsirea unui traficant care nu e deloc ieftin. Murad nu recunoaşte că lucrează cu traficanţi, spunând că îşi sfătuieşte clienţii să facă rost de unul când ajung la Minsk. 
Totuşi aceştia pot fi întâlniţi pe străzile de lângă agenţia sa.Unul dintre ei este Jouwan, un traficant experimentat care a condus migranţi prin Turcia şi Grecia în timpul crizei migraţiei din 2015. El spune că preţurile sunt mari, între 9.000 şi 12.000 de dolari.
 
„Traversezi păduri necunoscute, într-o ţară străină. Poţi întâlni hoţi ce te aşteaptă pe aceste drumuri. Mafia e cu ochii pe tine. Sunt animale sălbatice, râuri, mlaştini. Te afunzi în necunoscut chiar dacă ai GPS”, spune Jouwan.
 
Întrebat cu privire la rolul jucat de Belarus, acesta spune că face lucrurile mai uşoare, „ajută oamenii”.
 
În august, după presiunile UE, operatorul de zbor irakian a suspendat zborurile directe Bagdad-Minsk. Migranţii sosesc însă cu zboruri din Istanbul, Dubai şi Damasc.
 
Grupul lui Idris a fost norocos să aibă asigurate rezervări la hotelul Sputnik din Minsk. Alţi migranţi au dormit sub cerul liber.
 
Din Belarus Idris urma să fie trecut de traficanţi în Polonia şi de acolo în Germania. 
 
„Traversăm ilegal aceste graniţe. Nu ştim ce va fi. Nu ne putem încrede în nimeni, nici măcar în traficantul nostru. Ne putem soarta în mâinile Domnului”, spunea Idris înainte să înceapă această porţiune mult mai imprevizibilă a călătoriei.
 
Drumul spre Belarus i-a costat 5.000 de dolari de persoană şi a inclus biletul de avion, cazarea la hotel şi vizele turistice.
 
Călătoria celor patru sireni din Irak în Germania via Belarus FOTO via BBC
 
Grupul a întâmpinat primul obstacol când a ratat întâlnirea cu traficantul ce trebuia să-i ajute să ajungă în Polonia şi a fost obligat să aştepte în apropierea graniţei cu Polonia - o întârziere costisitoare.
 
„Roagă-te pentru noi”, a spus Idris într-un clip transmis BBC.
 
Soarta a câteva mii de migranţi care au încercat să treacă prin Lituania n-a fost deloc fericită, majoritatea fiind reţinuţi în prezent în centre de detenţie. Puţini au primit azil, iar printre ei nu se află sirieni sau irakieni.
 
„Au făcut selfie cu noi şi ne-au indicat drumul”, spune un deţinut irakian care a plătit 11.000 de dolari americani pentru călătoria lui dezastruoasă.
 
„Dar nu am de gând să trăiesc în Irak. Mă duc în Turcia. Dar habar nu am ce se va întâmpla cu mine până la urmă. Nu mai am niciun ban”, spune Abbas.
 
Lituania şi-a întărit între timp graniţele cu asistenţa Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor.
 
„În alte vremuri aveam o comunicare foarte bună cu privire la migranţii ilegali”, spune un agent de securitate lituanian despre colegii de partea cealaltă a graniţei.
 
„Acum ne ignoră de cele mai multe ori”, spune acesta.
 

Drum liber

A doua tentativă a grupului lui Idris de a trece în Polonia s-a soldat cu eşec. Înregistrările video surprind dialoguri tensionate în rusă,engleză şi arabă. Sirienii au fost opriţi de poliţia belarusă care le-a luat paşapoartele şi i-a trimis înapoi la Minsk.
 
Întorşi la hotel, traficanţii le-au  erut tarif pentru recuperarea paşapoartelor. Hotelul se umpluse între timp cu noi „turişti” din Siria, Irak şi Yemen.
 
La 11 zile de la sosirea la Minsk şi cu vizele turistice expirate, au făcut a treia încercare, de data asta prin Brest, în sud-vestul îndepărtat al ţării, reuşind să ajungă la graniţa cu Polonia. Aici au primit ajutor din partea soldaţilor belaruşi care i-au suit într-un camion militar unde se mai aflau înghesuiţi alţi 50 de migranţi.
 
După ce s-au asigurat că drumul ei liber, soldaţii i-au escortat spre graniţă.
 
„Cred că a tăiat gardul din sârmă pentru noi”, a spus Idris.
    
Împărţiţi în grupuri mici şi ghidaţi de GPS, au mers pe jos două zile, un drum de doar câteva mile dar suficient de greu cât să-i aducă în pragul epuizării şi să le scadă moralul.
 
Pe 9 octombrie, au ajuns la punctul de întâlnire lângă oraşul Milejczyce iar de acolo în Germania, unde s-au despărţit. Doi au rămas în Frankfurt, un altul a ajuns în Danemarca, în timp ce Idris a plecat spre Olanda unde vrea să se prezinte autorităţilor. El speră să obţină azil şi să apeleze la legea unificării familiei pentru a-şi aduce şi soţia şi copiii.
 
„M-am interesat ce implică statutul de refugiat în Europa. Cred că îmi va lua un an sau doi”, a spus el, portivit BBC.
 
Cel puţin 10.000 de migranţi se află acum în centre de detenţie din Lituania, Polonia şi Germania, ţări care colaborează acum pentru a stăvili valul de migranţi din Belarus. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

gyll
26.10.2021, 20:38:00

5000 ,10000 de $,pentru traficanți ,plus alte cheltuieli, de unde banii? Migranți săraci?

+8 (8 voturi)
samurai _x
27.10.2021, 08:49:19

daca sua avea granita cu belarusul sau vedea migranti veniti pe ata filiela sa zicem -turca belarusul ,turcia, si alte rute care sponsorizeaza traficul Erau acum un fel de argentina in faliment- si criza finaciara perpetua de 30 de ani mancandu si piele de la bocanci. Daca japonia avea granita cu belarusul sau turcia- NU mai va spun ce s -ar fi intamplat Frotex de ce nu are si o agentie afiliata de informatii ? si Ue de ce nu are o agentie de actiuni.. externe

Dr. No
26.10.2021, 22:13:37

Iată adevărata față a occidentului.devenit tărâm pentru populațiile în plina explozie demografica ale lumii a treia. Ce viitor poate avea această lume de defilând in drumul ei catre disoluția finala, sub faldurile curcubeului și stindardelor islamului cuceritor. Și când te gândești că vor unii sa urmam exemplul.

-6 (8 voturi)
Utilizator Adevărul
26.10.2021, 22:33:39

Comentariu considerat abuziv.

Modifică Setările