Platforma penru Crimeea: actori, obiective, poziţionări discursive

Inaugurarea Summitului Platoforma pentru Crimeea / Foto: Euronews

Pe 23 august 2021 la Kiev s-a desfăşurat Summit-ul de lansare a Platformei pentru Crimeea – o iniţiativă lansată de preşedintele Volodymyr Zelenskyy în anul 2020 şi care are drept scop readucerea peninsulei Crimeea în componenţa Ucrainei în frontierele recunoscute de comunitatea internaţională.

România a fost reprezentantă la Summit-ul de lansare a iniţiativei de premierul Florin Cîţu şi de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. În total la eveniment au fost prezente 46 de delegaţii oficiale care au reprezentat state şi forumuri internaţionale. Potrivit organizatorilor, majoritatea statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au fost prezente la Summit.

Despre Platforma pentru Crimeea nu s-a vorbit prea mult în spaţiul informaţional românesc, chiar dacă invitaţia neoficială de a se alătura iniţiativei a fost menţionată de Dmytro Kuleba, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, în cadrul vizitei sale la Bucureşti din toamna anului 2020. La acea etapă încă nu se cunoşteau prea multe despre structura, obiectivele şi mecanismele platformei.

Analiză video - CheckMedia: Ucraina vrea Crimeea înapoi

Un lucru era clar: Ucraina, prin diplomaţia sa activă, îşi dorea să readucă subiectul Crimeei în atenţia opiniei publice şi să îi menţină relevanţa, cel puţin la acelaşi nivel cu cea a operaţiunilor din Donbas. Demersurile părţii ucrainene de a obţine susţinere discursivă au fost consistente, asta deoarece contextul internaţional şi regional s-a modificat mult după 18 martie 2014, dată la care a fost anexată Crimeea de către Federaţia Rusă, şi a fost nevoie de multă intervenţie pentru a convinge partenerii că anexarea Crimeei este în continuare un subiect ce necesită acţiune.

Cum va funcţiona platforma?

Platforma pentru Crimeea este un mecanism complex de interacţiune, care va promova diferite formate de cooperare şi iniţiative de advocacy cu implicarea diferitor actori: de la oficiali până la experţi. Astfel, Ucraina propune partenerilor săi să interacţioneze în patru formate:

• Guvernamental;
• Parlamentar;
• La nivel de experţi;
• Local.

La nivel guvernamental, la eveniment au participat atât şefi de state, cât şi premieri sau miniştri ai afacerilor externe. La nivel parlamentar, este vorba atât de şefi de legislative naţionale, cât şi reprezentanţi ai unor asamblee parlamentare interguvernamentale. Reţeaua de experţi cuprinde peste 180 de profesionişti, analişti, care pot să contribuie cu analiză şi expertiză pentru soluţionarea acestei probleme. La nivel local este vorba de reprezentanţi ai instituţiilor publice locale din Ucraina, care vor fi implicaţi în lucrările Platformei. Tot aici este foarte important a fi precizat faptul că fiecare ţară semnatară a Declaraţiei oficiale a Summit-ului va avea un reprezentant oficial cu care partea ucraineană va comunica acţiunile care urmează a fi întreprinse.

Pe lângă cele patru forme de interacţiune, platforma are şi câteva linii de acţiune prioritare, majoritatea dintre ele fiind definite în funcţie de provocările cu care se confruntă populaţia din peninsulă. Printre acestea se numără: politica de sancţiuni, politica de nerecunoaştere a Crimeei în calitate de subiect al Federaţiei Ruse, încălcarea drepturilor omului, în special a minorităţii tătare şi nu numai, securitatea regională şi impactul ecologic al anexării, precum şi potenţialul extinderii catastrofelor umanitare. Acestea sunt doar câteva dintre temele pentru care iniţiatorii şi-au propus să le dezbată în cadrul iniţiativei.

Narativele ruseşti

În perioada de dinaintea Summit-ului televiziunile ruseşti nu au acordat atenţie sporită iniţiativei. Misiunea jurnaliştilor de la televiziunile publice a fost mai degrabă orientată spre denigrarea preşedintelui Zelenskyy. Motiv pentru aceasta a servit vizita pe care urmează acesta să o efectueze în Statele Unite la sfârşitul lunii august, replanificată cu câteva zile mai târziu decât era stabilit iniţial, unde se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden, inclusiv pentru a discuta despre funcţionarea Nord Stream-2. Abia târziu de tot, narativele ruseşti au început să lovească în iniţiativa Platformei pentru Crimeea, tratând-o ca pe o acţiune inutilă, care nu va face nicicum reversibil procesul de întoarcere a Crimeei în componenţa Ucrainei.

Printre primii oficiali ruşi care au reacţionat în preajma Summit-ului la evoluţia confirmărilor de participare la Summit-ul de lansare a Platformei pentru Crimeea au fost liderii peninsulei, agreaţi de Moscova. Astfe, Grigori Muradov, care îndeplineşte funcţia de vice-premier al Crimeei, dar în acelaşi timp este şi reprezentantul permanent al Crimeei la preşedinţia rusă. Acesta a calificat conferinţa drept o provocare, care necesită o analiză minuţioasă a măsurilor care se cer a fi luate împotriva statelor care anunţaseră la acea dată (12 august 2021) participarea la eveniment.

După Summit reacţia oficială a Federaţiei Ruse, venită prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova, a fost mult mai dură. Aceasta a avertizat că statele care au participat la Platforma pentru Crimeea vor fi tratate ca actori care atentează la integritatea teritorială a Rusiei. Maria Zaharova a calificat iniţiativa drept „spectacol politic rupt de realitate”, orientat anti-rusia şi care are drept obiectiv păstrarea temporară a Crimeei în discursul politic ucrainean ca parte a acestei ţări. Anterior evenimentului, Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, a încercat în cadrul unei conferinţe locale la care a participat să diminueze importanţa iniţiativei, tratând-o într-un răspuns de-al său cu mult cinism. Totuşi, faptul că Declaraţia Platformei a fost semnată de 46 delegaţii reprezintă o dilemă suficient de serioasă pentru partea rusă pentru că nu doar contestă legalitatea actului din 18 martie 2014, dar şi accentuează încă o dată modul în care Federaţia Rusă acţionează selectiv în ceea ce priveşte respectarea normelor de drept internaţional. Platforma va avea mecanismele necesare, legitime, pentru a păstra prin participanţii săi subiectul în atenţia opiniei publice internaţioanale.

România a participat. De ce ar putea fi utilă prezenţa Bucureştiului în iniţiativă?

Aşa cum a fost menţionat mai sus, România a primit invitaţia de a se alătura Platformei pentru Crimeea încă în anul 2020. Însă, până pe data de 19 august nu era clar cum va fi reprezentată în cadrul Summit-ului. Răspunsul întârziat al României poate fi explicat cu mai multe argumente, care se referă la dialogul bilateral complex şi dificil pe care îl au cele două state vecine pe tema minorităţilor. Un alt argument ar putea să se refere la poziţionarea strategică în regiune, adică evaluarea consecinţelor asupra statutului actorilor de la Marea Neagră.

Răspunsul oficial al României s-a lăsat aşteptat, dar este important că Bucureştiul a fost reprezentat la cel mai înalt nivel posibil în contextul evoluţiei dialogului bilateral, adică la nivel de premier. Chiar dacă în discursul său premierul României, Florin Cîţu, a vorbit mai mult despre reforme, parcurs european şi euro-atlantic, cu accent pe respectarea drepturilor minorităţilor, prezenţa sa a fost apreciată drept o deschidere şi o recunoaştere a propriului rol pe care îl joacă România în regiune şi nemijlocit în contracararea provocărilor şi riscurilor de securitate. Susţinem asta pentru că în luna mai curent, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat de mai multe ori în apariţiile sale publice faptul că Uniunea Europeană are nevoie să îşi asume în sfârşit acel discurs de securitate la Marea Neagră, unde există multe conflicte active. În aceste condiţii, nu poţi pretinde coeziune fără a participa la coeziune.

Autor: Angela Grămadă