Europa

articolul anterior articolul urmator

Polonia şi Ungaria, penalizate şi penalizabile. România ce părere are?

57
17 Feb 2022 10:42:17
Cristian Unteanu
Premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele polonez Andrzej Duda
Premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele polonez Andrzej Duda

Deşi aşteptată ca un gest firesc de responsabilitate politică, decizia dată ieri de Curtea Europeană de Justiţie echivalează cu un şoc real şi profund, cu semnificaţii foarte importante pentru prezent, dar, în acelaşi timp, anunţând noi configuraţii pentru viitoarele jocuri europene.

E firesc să fie aşa deoarece semnalele de acum deschid calea spre mai multe paliere de acţiune legislativă generală şi pentru un anume caz în particular, anunţând că, într-adevăr, instituţiile europene chiar s-au trezit din amorţeală şi, ca atare, vor să-şi asume noile privilegii lărgite privind supravegherea şi garantarea existenţei statului de drept în UE. Apoi, dacă şi unde va fi cazul, să treacă la sancţiuni financiare grele, în sistem progresiv dar rapid, la adresa unuia sau altuia dintre Statele Membre.

Au fost respinse în bloc, cu unanimitate de voturi, cele două plângeri formulate de Polonia şi Ungaria la adresa deciziilor de sancţionare decise de Comisia Europeană. Repet, nu era nimic neaşteptat, dar total nou este că este confirmată legalitatea marelui demers propus de Comisie şi votat de Parlamentul European, acela prin care accesul la fondurile europene, la orice tip de fonduri comunitare, inclusiv cele atribuite fiecărei ţări prin PNRR, pot fi blocate dacă Executivul european argumentează apariţia într-o ţară de încălcări grave şi cu consecinţe extrem de serioase a drepturilor omului, a principiilor statului de drept în general.

În cazul Poloniei, problema de fond se referă la acuzaţia că există o tentativă clară şi prelungită de subordonare a justiţiei de către puterea politică precum şi, pe fond, promulgarea unei legi care conferă dreptului naţional prevalenţă în faţa celui european. Ceea ce, evident, minează esenţa întregului demers de construcţie prezentă şi viitoare a edificiului comun european.

În cazul Ungariei, problema centrală este corupţia, acuzaţiile multiple vizând existenţa unei adevărate reţele naţionale formată din companii conduse de apropiaţi ai premierului Orban. Apărătorii săi spun că, de fapt, este doar o replică la agenda conservatoare şi de tip suveranist a guvernului de la Budapesta şi că, de fapt, miezul discordiei o constituie mult discutata iniţiativă Actul de protecţie a Copilului care impune limitări severe a diseminării de conţinut tip LGBTQ+, aşa cum susţine într-un mesaj pe Twitter Judit Varga, ministrul Justiţiei din Ungaria:

Este prima decizie a Curţii Europene de Justiţie care a fost transmisă live tocmai din cauză că foarte mulţi au fost interesaţi să vadă dacă, într-adevăr, avea să existe o reacţie, fie şi atât de întârziată, la toate legislaţii din cele două ţări, considerate cel puţin contestabile în raport cu majoritatea demersurilor europene în domeniul drepturilor femeilor, drepturilor pentru comunitatea LGBT şi migranţilor, respectării libertăţii presei, mediul academic, justiţie. Deoarece nu se poate face apel la deciziile Curţii Europene de Justiţie, din acest moment Comisia Europeană are drum liber pentru aplicarea sancţiunilor promise, adică restricţionarea sau „îngheţarea” banilor europeni destinaţi clor două ţări, aşteptând eventuale dar deloc credibile decizii de anulare a măsurilor care au creat probleme. Reamintesc faptul că acest tip de decizii fac parte din aşa numitul "mecanism de condiţionalitate" care se poate aplica oricărei zone din bugetul de 1,8 trilioane Euro al UE şi, practic, reprezintă confirmarea definitivă a faptului că UE poate folosi în deplină legalitate sistemul denumit foarte pe scurt şi extrem de clar „cash for democracy”.

Drept care, din acest moment, întreaga discuţie priveşte în mod direct şi imediat banii europeni de care cele două ţări ar trebui să beneficieze până în 2027.

În cazul Poloniei, deja există o decizie de blocare a accesului la cele 38 miliarde Euro reprezentând sumele din PNRR, adică 7% din GDp-un naţional. Discuţia se poate extinde la suma generală alocată Poloniei, puţin mai mult 750 miliarde Euro, cu repartiţii importante inclusiv pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, pentru digitalizare sau modernizarea sectorului sănătăţii, cu un buget special de 3,5 miliarde alocat tranziţiei către energia verde.

În ce priveşte Ungaria, problemele înregistrate în privinţa respectării normelor democratice au determinat Comisia Europeană să îngheţe accesul Budapestei la 7 miliarde de Euro din fondurile destinate combaterii efectelor pandemiei, asta însemnând aproape 5% din GDP. La nivelul bugetului multi-anual al UE, suma totală de care ar trebui să beneficieze din fondurile europene până în 2027 este de 22,5 miliarde Euro.

În aceste condiţii, dacă sistemul de penalizare va începe să fie aplicat (Comisia are la dispoziţie din acest moment o lună de zile pentru demararea procedurilor tehnice), atunci problematica economică se transformă oare în casus belli pe plan politic? Aşa pare că a început deja, discursurile inflamate ale politicienilor din echipele şi partidele guvernamentale trimiţând la o singură concluzie: orice vot pentru Fidesz în Ungaria sau pentru Dreapta Unită în Polonia va echivala cu susţinerea directă a luptei împotriva controlului politic impus de Bruxelles, iar o victorie în alegeri a celor două partide va întări linia de forţă a suveraniştilor şi celor din extrema dreaptă europeană, în linia ideilor exprimate la recentul lor Summit din Spania. Unde am avut şi noi reprezentanţi, inclusiv prin PNŢCD, marele partid istoric al României.

Poate tocmai din această cauză, având în faţă această perspectivă de evoluţie a Europei către propria atomizare, avem şi explicaţia reacţiei de deplină aprobare, aş spune chiar de entuziasm, cu care europarlamentarii europeni au primit hotărârea Curţii Europene de Justiţie. Iată ce au spus reprezentanţii principalelor grupuri politice din legislativul european.

Evident, extrem de evident chiar, că orizontul acestei discuţii acesta este, pe fond se vorbeşte despre voinţa clasei politice din diferitele State Membre de a imprima o anume direcţie pentru ceea ce urmează să fie structura, comună sau nu, a Europei viitorului. Este un moment al curajului de a exprima o poziţie, de a susţine un anumit tip de alianţă bazat pe valori foarte clar definite. Context în care, România ce poziţie adoptă faţă de demersurile considerate acum de europeni drept complet inacceptabile şi ca atare dur sancţionabile în materie de încălcarea prevederilor fundamentale ale statului de drept?

Chiar nu există niciun fel de reacţie a politicienilor noştri?

Păcat, dar în linia normalităţii româneşti. Avem alte treburi şi cum nu ne priveşte pe noi nimic, nici pe ei, la ocazie, să nu-i privească nimic şi să ne nu ne mai certe tot timpul. Bine că au acum pe cine, să le mai moară şi ălora capra, aşa cum sunt ei de aliaţi strategici. Le mai cad în panaş, cine ştie?

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

57 Comentarii

Adin care bea gin
17.02.2022, 10:50:29

Ar tb-i sa fim de partea lor, mai ales ca Polonezii nu pot fi suspectati ca ar fi pro Rusi...UE a luat-o pe aratura..

-27 (45 voturi)
m wakki
17.02.2022, 11:05:24

Ar tb-i ca viktoraș să își mai trimită trolii la școlarizare

+4 (22 voturi)
Mos Gerila 2
17.02.2022, 11:07:35

@ Adin Da, categoric, ar trebui sa fim de partea lor, ca o ducem prea bine si nu avem nevoie de banii de la UE. Romania e o tara extrem de puternica si dezvoltata, care poate face fata singura tuturor provocarilor, de toate soiurile. De fapt, bunastarea celorlalte tari din UE se datoreaza Romaniei, asa ca hai sa dam cu piciorul UE si valorilor ei.... Frate, mai trage o dusca de gin si continua-ti basmul nestingherit !

+13 (27 voturi)
Valahu Duios Manglea
17.02.2022, 11:11:18

Democraria si drepturile omului trebuie aparate. Dar cum respecta drepturile omului Germania de exemplu , cand femeile castiga 28% mai putin decat barbatii, si sunt obligate sa completez eun angajament ca nu raman gravide in primii doi ani de la angajare. Cum respecta drepturile omului Franta GermAnia Belgia Olanda cand sunt zeci de mii de cazuri de discriminare pe rolul instantelor si nu se ia nici o masura? Cum e respecatat independenta justitiei in Olanda cand primul ministru suna Curtea Suprema de Justitie sa anuleze Hotararea judecatoreasca prin care intrerdictia de nopate era declarata ilegala? Ungaria si Polonia isi merita soarta, atata timp cat stiu si ei de aspectele asta si nu sesizeaza organele europene cu plangeri cu privire la statele mentionate. Sunt cateva state in Vestul Europei care isi asuma rolul de educatori ai cleor din Est, dar acele state ele insele sunt putrede de corupte, mafia de stat deicde pe sub masa totul si arunca ceva frimituri si maselor de sclavi spunandu-le ca o duc bine,in timp ce ei ridica PIBUL Elvetiei cu miliardele pe car ele depun acolo anual in mod secret.. Dar nu va faceti griji acest mecanism pe care vor sa-l aplice Ungariei si Poloniei nu nu va functiona. EU are nevoie de votul ungariei si poloniei in decizii importante care necesita unanimitatea anul acesta. Asa ca CASH FOR DEMOCRACY se va schimba rapid in CASH FOR VOTES.

-9 (27 voturi)
Alecu Alecu
17.02.2022, 11:14:40

Bun articol de analiză, nu simple „știri” copiate și plagiate asa cum fac cei de la site-ul de propagandă si cenzura abuziva ziare.com. O fac la ordin, motiv pentru care redactorii au plecat si au ramas doar reziduuri mediatice pe post de slugi

+3 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (57)

Modifică Setările