Populismul de dreapta, provocare grea pentru Germania

Clădirea parlamentului german, Reichstag

Marea majoritate a germanilor se declară pentru democraţie – dar sub ce formă? Drepturi egale pentru toţi şi pluralism politic nu fac parte din concepţia politică a tuturor, relevă ultimul "Studiu privind centrul".

Autorii recentului "Studiu privind centrul" avertizează mai mult în legătură cu tendinţele populiste de dreapta individuale şi mai puţin despre pericolul extremismului de dreapta în toată regula în Germania. Potrivit acestei cercetări, procentajul germanilor cu o concepţie extremistă de dreapta bine definită se situează constant de câţiva ani la 2,5% din populaţie. Există însă alte viziuni problematice – precum respingerea sau desconsiderarea anumitor grupuri etnice, credinţa în teorii ale conspiraţiei sau sprijinul latent pentru forme de guvernare autoritare – care nu ar fi doar apariţii ocazionale, subliniază Franziska Schröter, de la Fundaţia Friedrich Ebert (FES): "Poziţiile individuale de extrema dreaptă şi orientările populiste de dreapta au locul lor bine conturat în societatea germană."

Din 2006, FES, fundaţia social-democraţilor germani, face un sondaj privind tendinţa spre dreapta a populaţiei germane. Din 2014, rezultatele acestui sondaj anual sunt coroborate cu cele ale studiului de lungă durată "Xenofobie raportată la grupuri demografice", al Institutului pentru cercetare interdisciplinară a conflictelor şi violenţelor. Este un studiu început în 2002 de cercetătorii de la Universitatea Bielefeld. Cam la fiecare doi ani, aceste rezultate apar în "Studiul privind centrul".

Populismul de dreapta nu este un fenomen nou

Pentru versiunea cea mai actuală, cercetătorii au chestionat telefonic, între septembrie 2018 şi februarie 2019, 1890 de cetăţeni germani, cu vârste între 18 şi 97 de ani, aleşi reprezentativ. Catalogul cu întrebări respectă în cele mai multe puncte ale sale modelul de chestionar stabilit în 2002.

Astfel, se pot identifica evoluţiile de-a lungul anilor: iar acestea arată că, în ciuda percepţiei actuale răspândite în societate, amploarea populismului de dreapta nu ar fi un fenomen nou în Republica Federală. Parţial, rezultatele studiului dovedesc chiar contrariul: la începuturile studiului, fiecare a opta persoană chestionată admitea opinii rasiste, în 2018/19 este vorba doar de o persoană din 14. Şi islamofobia se situa în 2006 la peste 30%, azi ea ar fi la doar 18,7 procente. Antisemitismul clasic şi concepţiile xenofobe ar fi fost în anii 2000 cam de două ori mai răspândite decât în ultimii ani.

Impresii tot mai proaste despre azilanţi

Sub spectrul populismului de dreapta din Germania, în ultimii ani s-a agravat cu adevărat un singur parametru: "desconsiderarea azilanţilor" a crescut pentru a treia oară consecutiv, de la 44,3% în 2014 la peste 54 de procente în prezent.

Cei chestionaţi nu au fost de acord ca statul să fie generos în procedurile de azil şi au susţinut că majoritatea solicitanţilor de azil nu s-ar teme oricum de persecuţii în ţările lor. "O evoluţie care ne-a surprins, având în vedere scăderea clară a numărului de azilanţi din 2016 încoace", spune referenta FES.

Est de dreapta, Vest de stânga?

Aceste atitudini sunt răspândite mai ales în estul Germaniei. Studiul privind centrul confirmă astfel percepţia oricum răspândită în societatea germană, potrivit căreia orientările radicale de dreapta ar avea mai mulţi adepţi în est decât în vest. Dar diferenţele nu ar fi atât de mari pe cât se crede, arată studiul. Concepţii de extrema dreaptă – precum minimalizarea crimelor naziste, dorinţa unei dictaturi sau separaţia între vieţi valoroase şi vieţi nevaloroase – ar fi întâlnite cam la fel de des în est şi în vest.

Dar populismul de dreapta ar fi mai răspândit în landurile est-germane, susţin autorii studiului: în timp ce unul din doi vest-germani se declară împotriva azilanţilor, în est este vorba de doi germani din trei. 26 din 100 est-germani şi 19 din 100 vest-germani îi desconsideră pe musulmani. "Sentimentul de furie colectivă faţă de migraţie este în Est în mod clar mai mare decât în Vest, 52% faţă de 44 de procente", se precizează în rezumatul studiului. Şi încrederea în democraţia germană ar fi mai mică în landurile estice decât în cele vestice. Similar, autoritarismul este mai apreciat în est decât în vest.

Care sunt motivele acestor evoluţii – o întrebare care a fost tratată într-un capitol între al "Studiului privind centrul". Franziska Schröter s-a ocupat cu precădere de acest aspect. Ea s-a născut în 1978 la Dresda, unde a crescut şi a experimentat direct euforia şi, ulterior, dezamăgirea de după reunificarea Germaniei. Ea spune că ar exista o mulţime de explicaţii posibile, de la dificultăţile de adaptare de după reunificare, la o altă înţelegere a democraţiei, până la situaţia de azi din regiunile estice slabe structural

Credinţa în teorii ale conspiraţiei

Dar regiuni slabe structural există şi în Vest. Şi în aceste zone, cei chestionaţi au pus la îndoială democraţia germană şi instituţiile ei: aproape jumătate din participanţii la studiu din aceste regiuni mai slab dezvoltate cred în existenţa unor organizaţii secrete care ar influenţa deciziile politice. Cam o treime din aceste persoane nu se simt reprezentate adecvat, consideră deciziile democratice "compromisuri putrede" şi cred că "guvernul le ascunde oamenilor adevărul."

Dacă atât de mulţi germani desconsideră anumite grupuri demografice, precum şi instituţiile politice şi civile, au o părere proastă despre politică şi consideră presa coruptă – cum se face atunci că 86% din cei chestionaţi afirmă că nu există alternativă la democraţie iar 93% pun pe primul loc demnitatea umană şi egalitatea între semeni? "O anume parte a populaţiei nu ar fi consecventă în respectarea propriilor valori", critică unul din autorii studiului, Wilhelm Berghan, de la Universitatea Bielefeld.

La finalul rezumatului lor, autorii pun un semn de întrebare după titltul alarmant al studiului "Centrul pierdut – condiţii ostile". Căci, pe lângă "stabilitatea multor atitudini anti-democratice în centru", ar exista şi rezultate pozitive, precum "puternica orientare civică". Dar noile mişcări de dreapta pun la grea încercare societatea civilă. Pentru a le face faţă, ar fi importante trei aspecte: sporirea educaţiei privind democraţia, măsuri mai eficiente de combatere a prejudecăţilor şi renunţarea la minimalizarea concepţiilor xenofobe şi anti-democratice, insistă autori

Jan D. Walter - Deutsche Welle