Prejudecăţile tânărului Bergoglio au dus la scuzele găsite de Papa Francisc pentru invazia rusă din Ucraina

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, Papa Francisc a comparat ce se întâmplă acum în Ucraina cu genocidul din Rwanda şi s-a întrebat, textual, „dacă nu cumva lătratul NATO în poarta Rusiei” l-a determinat pe Vladimir Putin să reacţioneze aşa cumplit şi să declanşeze conflictul - „O furie despre care nu ştiu dacă a fost provocată – se întreabă Papa – dar poate facilitată de asta, da”.

Retorica Papei Francisc se pliază perfect pe discursul impus de Kremlin – trebuie să ”denazificăm” şi să ”demilitarizăm” Ucraina pentru că NATO este prea aproape de noi. Nu luptăm cu Ucraina, luptăm cu NATO.

Poziţia Papei a fost pentru mulţi neaşteptată, vorbim de liderul Bisericii Catolice care găseşte scuze unui dictator pentru invazia unui stat paşnic. Dar pentru a înţelege mai bine poziţia Papei trebuie să fim la curent cu istoria personală a lui Jorge Mario Bergoglio.

Controverse

Alegerea lui Jorge Bergoglio ca papă a stârnit multe reacţii contrare. În timp ce unii s-au bucurat că a fost ales un papă tânăr, primul papă din America de Sud şi primul papă iezuit, în ţara sa natală au apărut multe voci care vorbeau despre o alegere profund greşită. Inclusiv preşedintele de atunci al Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, l-a felicitat rece şi cu întârziere pe fostul arhiepiscop de Buenos Aires.

Bergoglio este acuzat că în timpul juntei militare care a condus Argentina între 1976 şi 1983 a colaborat cu autorităţile. Carlos Pisoni, reprezentant al federaţiei HIJOS, care caută până în ziua de azi victime dispărute ale dictaturii, afirma: "Există dovezi suficiente că Bergoglio a jucat un rol activ în timpul ultimei dictaturi militare. Se pleacă de la premisa că a transmis date militarilor şi nu a contribuit cu cele necesare pentru elucidarea unor cazuri anume".

Acuzaţia punctuală care-l vizează este legată de răpirea a doi preoţi iezuiţi, aceştia lucrau sub autoritatea directă a lui Bergoglio. Orlando Yorio şi Francisco Jalics au fost răpiţi închişi şi torturaţi timp de cinci luni. Actualul papă este acuzat că a închis ochii în aceste cazuri, dar nu au existat niciodată dovezi iar Suveranul Pontif a negat tot timpul acuzaţiile.

Este greu de spus dacă tânărul Bergoglio a acţionat corect în acea perioadă, dar este clar că acele evenimente l-au marcat iar în timp s-a apropiat de stânga politică.

Un papă anti-american

În America de Sud sentimentele faţă de SUA sunt ambivalente. Deşi există un anumit respect şi un import cultural destul de mare există şi resentimente considerabile faţă de politica dusă de americani în regiune. Papa Francisc se încadrează perfect în această logică.

Începând cu anul 2007, după întâlnirea episcopilor sud-americani de la Aparecida, Brazilia acesta s-a remarcat ca o voce împotriva imperialismului în America de Sud. Este evident că perioada juntei militare l-a marcat, iar regimul autoritar argentinian a fost sprijinit şi de SUA, în timpul Războiului Rece, iar actualul Papă nu a uitat acest lucru.

În ultimii săi ani, ca arhiepiscop de Buenos Aires, Bergoglio a fost martor la implementarea politicilor economice emanate de Şcoala de la Chicago. În timpul crizei economice din 2001 din Argentina, jumătate din populaţie a fost cufundată în sărăcie iar Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Trezoreria SUA au fost de acord cu politicile de austeritate severă impuse populaţiei.

În anul 2015, când a ţinut un discurs în Congresul american, acesta a criticat în termeni duri politica externă americană iar în 2019, în timpul unui interviu cu ziaristul francez Nicholas Seneze, autor al cărţii "Cum vrea America să schimbe papii", Papa spunea - "Este o onoare că americanii mă atacă".

Încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina atitudinea Papei a fost reţinută. Deşi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a rugat mai bine de o lună – în privat şi în public – să călătorească în Ucraina şi să-şi intensifice eforturile pentru a salva civilii ucraineni, Suveranul Pontif a evitat călătoria.

Argentinianul Bergoglio a uitat că acum se află în rolul Suveranului Pontif, că niciodată crimele şi războiului neprovocat nu pot fi scuzate şi a dat frâu liber vechilor sale sentimente antiamericane. Practic, Papa Francisc nu poate să vadă suferinţa poporului ucrainean din cauza vechilor sale prejudecăţi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite