Probleme pentru Gazprom în Polonia şi Germania

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un acord cu privire la tranzitul de gaze naturale între Rusia şi Polonia care expiră la sfârşitul acestei luni nu va fi reînnoit, a anunţat vineri Gazprom, în condiţiile în care Varşovia îşi adaptează legislaţia la normele Uniunii Europene (UE) şi pune capăt mai multor decenii de dependenţă de gazele ruseşti.

Tensiunile dintre Moscova şi Varşovia în domeniul gazelor naturale fac parte dintr-o dispută politică mai amplă între Rusia şi Occident, care s-a amplificat în 2014, odată cu anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, primul rapt teritorial produs în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Ori Rusia nu mai este considerată un partener de încredere pe piaţa energetică europeană, având în vedere că se foloseşte de resursele sale de gaze pentru a-şi asigura un instrument de control şi şantaj (economic şi politic) asupra altor ţări, cum este cazul în Republica Moldova şi Ucraina.

Astfel, Varşovia a anunţat în repetate rânduri că nu va mai cumpăra gaze naturale din Rusia după 2022, când va expira un alt acord pe termen lung de furnizare. În schimb, va achiziţiona gaze naturale prin conducte din Norvegia şi gaze naturale lichefiate de la mai mulţi furnizori, inclusiv din Statele Unite, relatează Reuters.

„Practic, actualul acord de tranzit al gazelor este încheiat”, a confirmat purtătorul de cuvânt al gigantului rus Gazprom, Serghei Kuprianov.

Actualul acord de tranzit, care datează din anii 1990, este legat de conducta Yamal, care transportă gaze naturale din Peninsula Yamal, din nordul Rusiei, spre Polonia şi de acolo mai departe în Germania. Această conductă are o capacitate de 33 miliarde metri cubi pe an. Odată cu expirarea actualului acord de tranzit, Gazprom va putea rezerva capacitate de tranzit de la firma Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. Gaz-System a precizat pentru Reuters că va organiza la 17 mai o nouă licitaţie pentru rezervarea de capacitate. La precedenta licitaţie, organizată la 4 mai, utilizatorii au rezervat o capacitate semnificativă (aproximativ 80%) din conducta Yamal pentru perioada 1 iulie - 30 septembrie, potrivit Gaz-System.

Necesarul de gaze naturale al Poloniei este de aproximativ 17 miliarde metri cubi pe an. Jumătate din acest necesar provine din Rusia în baza unui contract de livrare pe termen lung convenit cu Gazprom. Pentru viitor, Polonia a decis să extindă un terminal de import al gazelor naturale lichefiate amplasat la Swinoujscie, la Marea Baltică. În plus, va construi un gazoduct spre Norvegia.

Rusia mizează să aibă acces la capacităţi suplimentare de tranzit după finalizarea conductei Nord Stream 2, care ar urma să aibă loc, în cel mai optimist scenariu, la începutul lui 2021.

Însă Autoritatea de reglementare în domeniul energiei (Bundesnetzagentur) din Germania a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru Nord Stream 2, ceea ce înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru acest proiect, notează Reuters.

Potrivit Bundesnetzagentur, Nord Stream 2, derulat via Marea Baltică de un consorţiu condus de Gazprom, nu poate beneficia de o derogare de la normele privind „unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei.

Autoritatea de reglementare consideră că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare, deoarece conducta nu a fost finalizată până la 23 mai 2019.

Consorţiul Nord Stream 2, din care cei cinci parteneri occidentali acoperă 50% din finanţare, susţine că deşi nu a fost finalizat fizic, proiectul este funcţional din punct de vedere economic, iar investiţiile de miliarde de euro au fost făcute cu bună credinţă.

După anunţul de vineri al Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a comunicat că şi-a luat o lună la dispoziţie pentru a evalua decizia şi a stabili următorii paşi, neexcluzând un recurs.

Decizia Bundesnetzagentur înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru Nord Stream 2, deoarece dă de înţeles că ar putea fi nevoie de înfiinţarea unei companii care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Pe lângă aceste obstacole, Nord Stream 2 se confruntă şi cu problema scăderii cererii de energie pe fondul pandemiei de coronavirus. În aceste condiţii, exporturile de gaze ale Gazprom spre Europa, principalul său client, ar urma să scadă în acest an până la 167 miliarde metri cubi, de la 199 miliarde metri cubi în 2019.

Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru al anului curent. Însă în decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat o lege ce prevede sancţiuni companiilor implicate în acest proiect. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, şi-a suspendat activităţile legate de amplasarea de conducte. Pe lângă Statele Unite, Ucraina şi Polonia sunt alte două state care se opun puternic proiectului Nord Stream 2.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite