Proces controversat în Grecia. 24 de lucrători umanitari, judecaţi pentru spionaj după ce au salvat refugiaţi: „Acuzaţii motivate politic”

Un raport al Parlamentului European din iunie a numit procesul „cel mai mare caz de incriminare a solidarităţii din Europa”. FOTO EPA-EFE

Procesul a 24 de lucrători umanitari implicaţi în salvarea refugiaţilor a început joi pe insula greacă Lesbos şi a fost imediat amânat pe fondul solicitărilor organizaţiilor pentru drepturile omului care au cerut ca autorităţile să renunţe la acuzaţiile „absurde” de spionaj şi dezvăluire a secretelor de stat.

Lucrătorii umanitari, dintre care unii sunt străini, iar unul este refugiat din Siria, erau afiliaţi organizaţiei non-profit Centrul Internaţional pentru Reacţii de Urgenţă (ERCI), care a acţionat în Lesbos din 2016 până în 2018. Insula era atunci în prima linie a crizei refugiaţilor din Europa; zeci de refugiaţi ajungeau zilnic pe ţărmurile ei, conform Reuters.

Inculpaţii, care riscă până la opt ani de închisoare, neagă acuzaţiile care le sunt aduse. Aceştia se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii penale separate, în curs de anchetă, de contrabandă de persoane, apartenenţă la un grup infracţional şi spălare de bani, care pot duce la pedepse cu închisoare de până la 25 de ani.

„Sunt furios”, a declarat în afara tribunalului, Sean Binder, un scafandru crescut în Irlanda.

„Sunt furios că cerinţa legală de a încerca să ajuţi oameni în pericol pe mare este acum incriminată. Sunt furios fiindcă nu există nici urmă de dovadă împotriva noastră”.

Binder a fost arestat în 2018 şi a stat 107 zile în arest preventiv. 

„Sper să-l duc acasă”, a spus mama lui, Fanny.

Pe lângă Binder, poliţia a arestat-o şi pe Sarah Mardini, o înotătoare siriană care a ajuns în Grecia împreună cu sora ei, într-o barcă supraîncărcată, în 2015, şi a salvat alţi 19 pasageri trăgând spre ţărm timp de patru ore ambarcaţiunea care se scufunda.

Mardini a fost închisă în închisoarea da maximă securitate din Atena, a primit azil în Germania. Ea nu s-a putut prezenta la proces din cauză că are interdicţie de intrare în Grecia, ceea ce avocatul ei, Harris Petsikos, l-a numit „un paradox”.

Un raport al Parlamentului European din iunie a numit procesul „cel mai mare caz de incriminare a solidarităţii din Europa”.

Grupuri pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv Amnesty International şi Human Rights Watch, susţin că procesul este destinat să intimideze lucrătorii umanitari, considerând acuzaţiile „farse” şi „motivate politic”.

„E un proces care nu ne-a dorit să se întâmple, fiindcă oamenii aceştia se confruntă cu acuzaţii false, acuzaţii absurde”, a declarat Giorgos Kosmopoulos, un militant principal pentru Amnesty.

„Decizia de azi de a amâna procesul, în vederea judecării la o instanţă superioară, nu face decât să amplifice încălcările drepturilor omului în acest caz”, a apreciat el.

Nu a fost stabilită o dată pentru proces.

Human Rights Watch a afirmat că lucrătorii umanitari sunt acuzaţi de spionaj pe baza unui raport al poliţiei care a consemnat că monitorizau canalele radio ale pazei de coastă greceşti şi ale Frontex, forţa de frontieră a UE. Dar un raport al Poliţei arată însă că acele canale radio nu erau criptate.