Proteste la Sofia. Manifestanţii au blocat accesul în Palatul de Justiţie: „Laura Kovesi, Bulgaria are nevoie de dumneavoastră”

Manifestanţii cer de mai multe luni demisia lui Gheşev, pe care îl acuză de ''protejarea oligarhiei'

Intrările în Palatul Justiţiei din Sofia erau blocate miercuri de către manifestanţi care vor să interzică accesul procurorului general Ivan Gheşev, intrat în colimatorul protestatarilor după mobilizarea masivă de vara trecută, transmite miercuri AFP.

Manifestanţii cer de mai multe luni demisia lui Gheşev, pe care îl acuză de ''protejarea oligarhiei''. Acţiunile demonstranţilor s-au reluat săptămâna trecută după anunţul SUA privitor la impunerea de sancţiuni împotriva a şase cetăţeni bulgari acuzaţi de corupţie.

''Ivan Gheşev a transformat Parchetul în bâta de baseball a mafiei, într-un scut care îi apără interesele'', a declarat Ghiorghi Ghirghiev, liderul organizaţiei neguvernamentale Boeţ, iniţiativa mişcării de contestare.

Manifestanţii poartă banderole cu mesaje în care Gheşev este numit mafiot şi care cer intervenţia şefei Parchetului European. ''Laura Kovesi, Bulgaria are nevoie de dumneavoastră''.

Ivan Gheşev, care supraveghează activitatea ansamblului procurorilor şi are ultimul cuvânt asupra anchetelor, a fost una dintre principalele ţinte ale manifestaţiilor din vara lui 2020 contra guvernului condus pe atunci de Boiko Borisov.

Susţinătorii guvernului de tranziţie din Bulgaria au cerut şi în urmă cu o săptămână demisia procurorului general, acuzându-l că a blocat o anchetă asupra afacerilor fostului executiv, relatează joi DPA.

Manifestanţii s-au adunat în interiorul şi în faţa Palatului Justiţiei din Sofia. Apeluri au fost deja lansate în 2020 pentru demisia procurorului general Ivan Gheşev, protestatarii acuzându-l că îi sprijină pe fostul prim-ministru Boiko Borisov şi pe oligarhi.

Protestele de miercurea trecută au urmat după o măsură luată de procurorul general cu o zi înainte împotriva unui şef de poliţie acuzat că a fost implicat într-o bandă care se ocupa cu contrabandă şi spălare de bani.

El a făcut parte dintr-o echipă însărcinată să verifice dacă politicienii opoziţiei fuseseră interceptaţi în perioada când Borisov era în funcţie.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Anton Kutev, a avertizat împotriva unui „război al instituţiilor”.

Parchetul nu poate înceta să lucreze doar pentru că nu-i place cuiva, a declarat purtătorul de cuvânt al procurorului general, Sika Mileva.

Mandatul lui Gheşev expiră abia în 2026 şi lui i se reproşează că a închis ochii la acţiunile fostului deputat Delian Peevski, acuzat de Trezoreria americană (Ministerul de Finanţe - n.r.) de implicare într-un sistem de mită şi trafic de influenţă.

Sancţiunile americane, cele mai importante luate după adoptarea 'legii Magnitsky', numele unui avocat rus decedat în detenţie, au relansat dezbaterea despre corupţie în Bulgaria, cu numai o lună înaintea alegerilor parlamentare anticipate, prevăzute pentru 11 iulie.

Bulgaria este guvernată de un cabinet interimar de trei săptămâni.

Preşedintele Rumen Radev, cunoscut ca apropiat al Rusiei, a numit miniştri din rândurile socialiştilor aflaţi în trecut în opoziţie, dar niciunul din partidul conservator populist GERB al lui Borisov.

Noi alegeri parlamentare vor avea loc pe 11 iulie.

Un total de şase forţe politice au intrat în actualul parlament de 240 de membri. Niciun partid nu are o majoritate cu care să poată guverna de unul singur.

Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie din Bulgaria le vor repeta, practic, pe cele ale scutinului din 4 aprilie şi în noua Adunare Naţională vor intra aceleaşi şase partide – acestea sunt concluziile unui sondaj de opinie realizat, la finalul lunii trecute, de Centrul de Analiză şi Marketing din Bulgaria. Partidul GERB, al fostului premier Boiko Borisov, rămâne prima forţă politică cu 23,8% din intenţiile de vot ale bulgarilor, urmat de „Există un Astfel de Popor”, pentru care ar vota 20,9%. Partidul Socialist Bulgar se poziţionează pe locul al treilea cu 18 procente, Bulgaria Democrată urmându-l pe locul al patrulea cu 11,4%. Ultimele două formaţiuni care vor intra în noul legislativ sunt Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi cu 10,5% şi „Ridică-te! Mutrele criminale, afară!” cu 4,4%.

Sondajul pentru partidele patriotice s-a desfăşurat separat. Coaliţia formată de partidul VMRO şi Frontul Naţional pentru Salvarea Bulgariei (NFSB) ar putea obţine 3,2%, iar Volia – 0,5. Potrivit sociologului Petăr Jivkov de la Centrul de Analiză şi Marketing, chiar şi unite, aşa cum vor candida la alegeri sub denumirea de „Patrioţii Uniţi”, cele trei formaţiuni politice tot nu vor trece pragul necesar de 4% pentru a putea face parte din noul parlament.

„Deznodământul scrutinului urmează, iar rezultatul depinde de ceea ce se va întâmpla în perioada rămasă înainte de alegeri, luând în considerare atât comportamentul partidelor politice, cât şi acţiunile guvernului interimar”, a comentat Jivkov.

Sondajul s-a desfăşurat în perioada 14-21 mai şi a fost realizat cu fonduri proprii ale Centrului de Analiză şi Marketing.

Oligarhi bulgari suspectaţi de corupţie, sancţionaţi de SUA 

Vasil Bojkov, Delian Peevski, Iilko Zeliazkov

Statele Unite au aplicat sancţiuni unor cetăţeni bulgari suspectaţi de corupţie în Bulgaria. Printre cei trei sancţionaţi se numără un politician, un magnat al jocurilor de noroc, precum şi zeci de companii pe care aceştia le-ar deţine.

Departamentul de Trezorerie a anunţat pe 2 iunie sancţiuni împotriva fostului membru al parlamentului Delyan Peevski, a omului de afaceri Vassil Bozhkov şi a fostului oficial al securităţii naţionale Ilko Zhelyazkov, în temeiul Actului Magniţki. De asemenea, s-au aplicat sancţiuni pentru 64 de entităţi juridice pe care aceştia le-ar deţine.

Bulgaria, membră a NATO şi a Uniunii Europene, a fost afectată de o corupţie generalizată de la răsturnarea comunismului, în urmă cu mai bine de trei decenii. Este cel mai sărac membru al UE şi se clasează pe ultimele poziţii în clasamentele privind percepţia corupţiei şi libertatea presei.

„Statele Unite sunt alături de toţi bulgarii care se străduiesc să elimine corupţia promovând răspunderea pentru oficialii corupţi care subminează funcţiile economice şi instituţiile democratice din Bulgaria”, a declarat Andrea Gacki, directorul Biroului de Control al Activelor Externe al Departamentului Trezoreriei.

„Această denumire în cadrul programului de sancţiuni globale Magniţki arată că suntem dedicaţi combaterii corupţiei oriunde ar fi aceasta”.

Actul Magniţki interzice intrarea în Statele Unite a oricărei persoane sancţionate. De asemenea, blochează orice proprietate cu sediul în SUA, inclusiv conturi în dolari din străinătate deţinute de cei sancţionaţi şi împiedică entităţile americane să facă afaceri cu ei.

În plus, Departamentul de Stat a anunţat o interdicţie de călătorie asupra foştilor oficiali bulgari Aleksandar Manolev, Petar Haralampiev şi Krasimir Tomov pentru implicarea lor în fapte corupţie.

Cei trei au fost ministru adjunct al economiei, director al agenţiei de stat pentru bulgarii din străinătate şi secretar şef al agenţiei de stat pentru bulgarii din străinătate. Membrilor apropiaţi ai familiei lor le-a fost, de asemenea, interzis să intre în Statele Unite.

Sancţiunile vin cu puţin mai mult de o lună înainte de alegerile parlamentare programate pentru 11 iulie şi ar putea afecta imaginea fostului partid GERB care a fost la guvernare.

Liderii opoziţiei au profitat deja de aceste informaţii pentru a critica partidul GERB şi pe fostul prim-ministru Boyko Borisov, iar la protestele de la Sofia din 2 iunie s-a cerut demisia procurorului de stat.

„Maestrul papuşar”

Peevski, care a controlat zone mari ale mediului de afaceri bulgar, inclusiv ziare şi posturi de televiziune, este considerat unul dintre cei mai puternici oameni din ţară.

A activat în Parlament ca membru al partidului Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care este alcătuit în mare parte din oameni de etnie turcă.

Oficialii bulgari de opoziţie l-au acuzat pe Peevski că ar controla GERB din culise, inclusiv miniştri şi membri ai justiţiei din guvernul lui Borisov.

Marshall Harris, un fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, care este acum lobbyist la Washington l-a numit pe Peevski „oligarhul şef” şi „ultimul maestru de păpuşi” din Bulgaria în materialele pe care le-a distribuit membrilor Congresului anul trecut .

Clienţii săi l-au acuzat pe Peevski că a încercat să le confişte activele cu ajutorul Parchetului General.

Departamentul Trezoreriei a declarat că Peevski a folosit „trafic de influenţă şi mită pentru a se proteja de controlul public şi pentru a exercita controlul asupra instituţiilor şi sectoarelor cheie din societatea bulgară”.

Potrivit acestora, Peevski a vrut să influenţeze alegerile municipale din 2019 oferind politicienilor o acoperire pozitivă a mass-media în schimbul protecţiei împotriva investigaţiilor penale.

Potrivit organizaţiei Reporteri Fără Frontiere, Peevski deţinea aproximativ 80% din presa scrisă în Bulgaria la acea vreme, precum şi reţele de televiziune private şi site-uri web.

Departamentul Trezoreriei a declarat că Zhelyazkov a servit drept „omul de front” al lui Peevski, oferind mită în mai multe situaţi.

Peevski nu a comentat încă sancţiunile.

Hristo Ivanov, cofondatorul Bulgariei Democratice, un partid orientat spre vest în opoziţie cu GERB şi DPS, a declarat că guvernul lui Borisov nu a reuşit să investigheze corupţia.

„Nici Bozhkov, nici Peevski nu au apărut singuri. Peevski a fost crescut de DPS şi alimentat de GERB şi Borisov”, a declarat Ivanov într-o declaraţie pe site-ul partidului.

Decăderea lui Peevski

Peevski a angajat, în decembrie, BGR Group, o mare firmă de lobby din Washington, pentru a-l ajuta cu „problemele din SUA”, conform documentelor de înregistrare de lobby.

Într-un posibil semn că se aştepta ca Statele Unite să-i aplice sancţiuni, Peevski a vândut activele sale, a renunţat la lista DPS pentru alegerile parlamentare din aprilie şi a dispărut de pe scena politică bulgară. Potrivit surselor, el s-ar afla acum în Dubai.

„Puţin câte puţin, influenţa sa este redusă”, a declarat Marshall Harris pentru RFE / RL într-un interviu, după ce SUA au anunţat sancţiunile.

Harris a declarat că sancţiunile ar putea oferi opoziţiei „acoperirea internaţională” pentru a analiza profund acuzaţiile de corupţie ale lui Peevski. „Oamenii vor fi împuterniciţi de acest lucru şi vor fi mai puţin înfricaţi să investigheze”, a spus el.

„Ţarul jocurilor de noroc”

Bozhkov este unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni din Bulgaria. El şi-a adunat averea din industria jocurilor de noroc din ţară. Bărbatul a fugit din Bulgaria anul trecut în Dubai, pe fondul acuzaţiilor de corupţie.

La începutul acestui an, el a format partidul politic Bulgaria Summer, care a câştigat aproape 3% din voturile din aprilie, dar nu a primit un loc în Parlament. Bulgaria Summer a fost printre cele 64 de entităţi sancţionate de SUA.

Departamentul Trezoreriei a declarat că Bozhkov „a mituit în mai multe rânduri oficiali guvernamentali”, inclusiv pe fostul preşedinte al Comisiei de stat pentru jocuri de noroc, notează europa libera. 

Omul de afaceri plătise fostului preşedinte 6.200 de dolari pe zi pentru ca acesta să revoce licenţele de jocuri de noroc ale concurenţilor săi, potrivit unei anchete a procurorilor bulgari.

De asemenea, Departamentul Trezoreriei l-a acuzat pe Bozhkov că a oferit bani unui fost oficial bulgar şi unui politician bulgar la începutul acestui an pentru a-l ajuta „să creeze un canal pentru liderii politici ruşi care să influenţeze oficialii guvernului bulgari”.

Magnatul nu a comentat sancţiunile.

Impactul asupra alegerilor

Sancţiunile ar putea avea impact asupra alegerilor din iulie, care au fost convocate după ce partidele care au intrat în Parlament în aprilie nu au reuşit să formeze un nou guvern.

Emilia Zankina, un analist politic bulgar, a declarat pentru RFE / RL că sancţiunile împotriva lui Bozhkov ar putea îmbunătăţi imaginea partidului său pentru „tinerii alegători vulnerabili la apelurile populiste”. Ea nu se aştepta ca DPS - care a obţinut în mod istoric între 8% şi 13% din voturi - să fie afectat.

Genoveva Petrova, directorul Alpha Research din Sofia, a declarat pentru RFE / RL că sancţiunile ar putea afecta GERB dacă acesta este „doar începutul poveştii”. Ea a spus că dacă apar mai multe detalii care arată o legătură între presupusuele acte de corupşie ale lui Peevski şi guvernul lui Borisov, aceasta ar putea avea „un impact semnificativ” asupra rezultatelor partidului la alegerile din iulie.

Popularitatea GERB a scăzut de la izbucnirea unui scandal de corupţie vara trecută, determinând mii de oameni din Sofia să protesteze săptămâni la rând.

GERB a intrat în Parlament pe primul loc, cu 26% din voturi, în aprilie, dar aceasta a fost cea mai proastă performanţă de de la formarea partidului acum aproximativ 15 ani.