Protestele Vestelor Galbene: cele mai violente revolte din Franţa din ultimele două decenii

260 de oameni au fost răniţi în Franţa, în timpul protestelor Vestelor Galbene care s-au întins în toată ţara, în ultimele trei săptămâni. Trei oameni au murit, şi peste 400 au fost arestaţi în Paris.

Protestatarii au dat foc unor maşini şi la clădiri, au jefuit magazine, au spart geamuri şi s-au ciocnit cu poliţia, într-una dintre cele mai violente revolte din ultimele două decenii. Costurile pentru a repara doar Arcul de Triumf depăşesc un milion de euro – conform New York Times.

Protestele au pornit ca o reacţie împotriva taxelor foarte mari pe carburant ale regimului Macron – care, sub pretextul unor măsuri ecologice, ar favoriza clasa de mijloc şi clasa înstărită, în defavoarea păturilor sărace. Însă protestele au cauze mai profunde – şi exprimă nemulţumirea tot mai accentuată faţă de reformele economice din ultimii 40 de ani care, cred mulţi francezi, îi avantajează pe cei bogaţi şi avantajează marile companii.

Poliţia şi jandarmeria au tras în protestatari cu grenade asurzitoare, cu gaze lacrimogene şi cu tunuri de apă – în luna decembrie, când temperaturile sunt foarte scăzute. Cele mai violente represiuni din partea poliţiei au avut loc pe Champs-Elysees  şi în grădinile Tuilleries, lângă Luvru. Pe reţelele de socializare au circulat imagini cu lunetişti dispuşi pe acoperişurile Parisului, care ar fi folosit muniţie de război. Primarul Parisului a declarat că oraşul se află „în stare de insurecţie” – conform Jerusalem Post.  

Zona centrală a Parisului, care ar fi trebuit să fie plină de turişti şi de magazine de Crăciun, semăna, zilele acestea, cu un teatru de război. Străzile erau pline de fum şi de gaze lacrimogene, iar caldarâmul era plin de resturi, în urma confruntărilor cu poliţia şi jandarmeria. Pierderile pentru hoteluri şi magazine se ridică la milioane de euro. Popularitatea lui Macron a scăzut la un record istoric – la 20 la sută. Macron a fost acuzat, în Franţa, că nu are nici un fel de legătură cu omul de rând – în special cu cei din zona rurală, din suburbii şi din oraşele mici.

Nici Comisia Europeană, nici Parlamentul European nu au condamnat sau nu au supus vreunei dezbateri, până în prezent, violenţa cu care au reacţionat poliţia şi jandarmeria din Franţa – şi nici poziţia lui Emmanuel Macron (aşa cum s-a întâmplat în cazul României, după 10 august).

Protestele Vestelor Galbene s-au extins, deja, în Belgia, în Olanda şi în Germania.