Putin, mai periculos pentru vestul Europei decât ISIS. Europa de Est, îngrijorată de o posibilă cooperare între Franţa şi Rusia, în detrimentul Ucrainei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin FOTO AP
Vladimir Putin FOTO AP

Atentatele de la Paris au influenţat rapid retorica Occidentului faţă de Rusia. Anterior considerat un paria, în prezent Vladimir Putin pare tratat cu bunăvoinţă de vestici, tot mai îngrijoraţi de actele extremiştilor din Statul Islamic (SI). Însă preşedintele rus este mai periculos pentru vestul Europei decât SI, avertizează un editorialist britanic, în timp ce statele baltice atrag atenţia asupra contopirii dosarului ucrainean cu cel sirian.

Dacă până la atentatele teroriste care au însângerat Parisul pe 13 noiembrie Vladimir Putin era dur criticat pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea, în martie 2014, şi modul de desfăşurare a intervenţiei aviaţiei militare ruse în Siria, care viza mai degrabă poziţii ale rebelilor sirieni susţinuţi de Occident decât poziţii controlate de SI, de-acum liderul de la Kremlin este luat în calcul ca pe un potenţial aliat împotriva jihadiştilor, consideraţi principala ameninţare la adresa Occidentului. Dar oare lucrurile stau aşa?

Teritoriul francez nu este singura parte a Europei aflată sub stare de urgenţă. Stâlpi de susţinere a celor patru linii care asigură alimentarea cu energie electrică a Peninsulei Crimeea, locuită de aproximativ două milioane de persoane, au fost aruncaţi în aer, sâmbătă seara, probabil de către activişti ucraineni, aşa cum sugerează imagini răspândite pe larg pe reţelele de socializare ce prezintă steaguri în culorile Ucrainei - galben şi albastru - lăsate la locurile exploziilor. Această întâmplare nefericită arată cât de fragilă este situaţia în sud-estul Ucrainei. De asemenea, ea mai arată cât de repede se schimbă priorităţile ţărilor în materie de politică externă, potrivit unei analize publicate în The Independent de Ian Birrell, fostul redactor-şef adjunct al acestei publicaţii britanice şi autor al discursurilor lui David Cameron în timpul campaniei electorale din 2010.

Acum câteva luni, liderii occidentali au fost de avertizaţi, „în mod justificat“ în opinia lui Ian Birrell, că preşedintele rus se foloseşte de minciună pentru a câştiga timp de manevră şi reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Europei, după ce Moscova a anexat o parte din teritoriul Ucrainei şi a destabilizat alte două regiuni ale acestei ţări care încearcă să se apropie de Occident.

De la rivalitate la cooperare

Liderii occidentali au reacţionat dur faţă de intervenţia Rusiei în Ucraina, impunând sanţiuni în 2014 şi prelungindu-le în prima jumătate a acestui an. Mai mult, la începutul anului, premierul britanic David Cameron cerea ca sancţiunile impuse Rusiei să nu fie ridicate până când liderul de la Kremlin nu îşi va schimba comportamentul. „Cred că ar trebui să fim foarte clari că Vladimir Putin trebuie să ştie că, dacă nu-şi schimbă comportamentul, sancţiunile pe care noi le-am luat nu vor fi schimbate“, declara premierul britanic în februarie, în timpul sosirii la un summit european la Bruxelles. Cinci luni mai târziu, preşedintele american Barack Obama continua în nota lui David Cameron, acuzându-l pe omologul său rus că încearcă să restabilească gloria fostului Imperiu Sovietic cu preţul distrugerii economiei şi izolării ţării sale. „Rusia se află în recesiune profundă. Acţiunile Moscovei în Ucraina afectează Rusia şi poporul rus“, afirma preşedintele Obama la summitul G7, în Bavaria.

În doar câteva luni, priorităţile par diferite. „După atrocităţile de la Paris, Obama şi alţi lideri occidentali s-au ghemuit pe lângă Putin pentru a pune la cale înfrângerea actualului inamic“, scrie Ian Birrel. Şase atentate, revendicate de SI, au însângerat pe 13 noiembrie Parisul, provocând moartea a 130 de persoane şi 352 de răniţi, cel mai grav atac terorist din istoria Franţei. Acest atac, comparat cu atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA, au mişcat profund Occidentul, care şi-a intensificat eforturile în vederea creării unei „mari alianţe“ anti-SI. În acest context, preşedintele rus Vladimir Putin, a cărui ţară a pierdut 224 de cetăţeni în urma prăbuşirii unui avion pe 31 octombrie - un atac revendicat de o grupare afiliată Statului Islamic -, este văzut ca un potenţial aliat.

Însă „comportamentul (lui Putin) nu s-a schimbat“, avertizează autorul. El a invadat Ucraina pentru a păstra influenţa Rusiei în fostul spaţiu sovietic. Ulterior, el a intervenit în Siria atât pentru a-şi proteja aliatul, preşedintele Bashar al-Assad, cât şi pentru a nu pierde portul Tartus, singura bază navală a Rusiei de la Marea Mediterană, explică Birrell, avertizând totodată că Putin „rămâne, fără îndoială, o ameninţare mai mare la adresa stabilităţii Vestului decât SI“.

Europa de Est, îngrijorată de o posibilă cooperare între Franţa şi Rusia

La rândul lor, statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - şi Polonia şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o posibilă cooperare între forţele ruse şi cele franceze în Siria, avertizând asupra posibilităţii ca Uniunea Europeană să nu mai sprijine Ucraina în favoarea rivalului său, Rusia, transmite Mediafax.

Cele patru state, toate membre UE, au avertizat asupra posibilităţii de a trata conflictul din Ucraina şi cel din Siria în aceeaşi termeni, în condiţiile în care legăturile dintre Paris, Moscova şi Washington se intensifică în contextul luptei comune împotriva jihadiştilor din cadrul SI. În plus, liderii acestor state au atras atenţia asupra planurilor Kremlinului cu privire la extinderea teritorială a Rusiei, aducând în discuţie anexarea Crimeii de către Rusia.

„Acestea sunt crize diferite şi nu trebuie să le comparăm, trebuie să le tratăm separat“, a declarat Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe, pentru AFP. „Este inacceptabil să discutăm despre negocieri, concesii şi sfere de influenţă“, a insistat Linkevicius.

„În prezent, Rusia ocupă teritoriul unei ţări şi comite acte de război în două state, Ucraina şi Georgia“, a precizat preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, în cadrul unei întâlniri cu omologii baltici în oraşul Palanga, în nordul Lituaniei.

„Statele baltice ar trebui să continue să reamintească, în mod constant, lumii despre anexarea ilegală a Crimeii. Lupta împotriva terorismului şi soluţionarea conflictului din Siria nu ar trebui să fie în detrimentul Ucrainei“, a subliniat Ministerul de Externe al Letoniei.

„Nevoia de a rezolva problema SI nu ar trebui să ne afecteze poziţia faţă de Rusia“, a avertizat la rândul său Marcin Kierwinski, un parlamentar al opoziţiei - Platforma Civică Liberală (PO) - din Polonia.

„Chiar dacă nu este un anunţ oficial, Moscova speră că dacă respectiva coaliţie contra SI va fi agreată, presiunea în cazul Ucrainei se va slăbi şi un anumit număr de ţări vor spune «da» şi din moment ce luptăm împreună, sancţiunile nu vor fi prelungite“, a declarat pentru AFP analistul polonez. „De asta trebuie să ne temem“, a adăugat el.

„Să nu mai ofere sprijin Ucrainei din cauza situaţiei din Siria ar constitui o eroare strategică din partea Occidentului“, a apreciat la rândul său diplomatul ucrainean Dmitro Kuleba, citat de AFP.

Revizuirea sancţiunilor impuse Rusiei

Sancţiunile pe care UE le-a impus Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea ar trebui revizuite luna viitoare. Surse diplomatice de la Bruxelles spun că sancţiunile vor fi prelungite, dar nu se ştie pentru cât timp, în condiţiile în care discuţiile pe acest subiect nu au început încă.

Între timp, preşedintele francez Francois Hollande a solicitat o coaliţie internaţională împotriva Statului Islamic şi a început o vastă campanie diplomatică în acest sens. El s-a întâlnit, azi dimineaţă, la Paris, cu David Cameron. Întâlnirea de astăzi deschide o săptămână de schimburi diplomatice intense pentru François Hollande, care este aşteptat marţi la Washington de Barack Obama, iar miercuri şi joi se va întâlni cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, respectiv Vladimir Putin.

În opinia lui Ian Birrell, Occidentul nu are o strategie coerentă pe termen lung împotriva SI şi riscă să intervină haotic, la fel cum a făcut Washingtonul în Afganistan după atentatele din 11 septembrie.

„SI trebuie şters de pe suprafaţa pământului“, scrie autorul britanic, dar distrugerea sa nu va rezolva problemele. Alte grupări ar putea apărea dacă sărăcia, sectarismuşl şi diviziunile etnice, politice şi religioase vor persista în regiune, conchide el.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite