Europa

articolul anterior articolul urmator

Rachetele cu rază medie de acţiune, un pericol pentru Europa?

19
28 Oct 2015 07:50:12
Alexandru Grumaz
„Perspectiva întoarcerii rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa aminteşte cele mai sumbre zile ale Războiului Rece“
„Perspectiva întoarcerii rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa aminteşte cele mai sumbre zile ale Războiului Rece“

Într-o recentă postare în cotidianul Washington Post, fostul Secretar al Apărării William J. Perry, părintele armelor nucleare de croazieră ale SUA, spunea despre ele că sunt o armă unică privind posibilităţile de destabilizare, deoarece ţinta pe care o vor lovi nu se va şti niciodată dacă este sub un atac convenţional sau nuclear.

Pe 7 octombrie, de ziua lui de naştere, preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu ministrul apărării, Serghei Şoigu. Ministrul l-a felicitat pe şeful statului rus anunţându-l totodată că, în acea dimineaţă specială pentru şeful de la Kremlin (7 octombrie 2015), navele ruseşti au tras o salvă de rachete de crozieră spre 11 poziţii ISIS din Siria. Cele 26 de rachetele de croazieră ruseşti, Kalibr-NK (SS-N-27 conform standardelor NATO), trase de pe corvetele clasa Buian-M, poziţionate de Federaţia Rusă în Marea Caspică au o rază de acţiune de 2500 km (sunt similare rachetelor americane Tomahawk). Navele Buian-M au un deplasament de 950 de tone şi o viteză de 25 de noduri fiind dotate pe lângă rachetele de croazieră cu tunuri de calibrul de 30 şi 100 de milimetri şi rachete antiaeriene de tip Igla-1M. Această clasă de nave sunt mai greu detectabile decât cele echivalente americane, de tip LCS/Littoral Combat Ship, care au un deplasament de 4.000 de tone.

Marea Caspică este o mare închisă, pe care strategii militari nu o considerau, până nu de mult timp, cu valoare militară strategică fiind înconjurată de cinci ţări: Rusia, Azerbaijan, Iran, Turkmenistan şi Kazahstan. Flota rusă la Marea Caspică are portul în Astrahan. Deşi Marea Caspică nu este vecină cu Siria, navele ruseşti dislocate acolo au avut un rol esenţial în deschiderea campaniei militare a Moscovei împotriva rebelilor sirieni şi a grupării teroriste ISIS, lovind ţinte (depozite, puncte de comndă etc.) ale acestora de pe teritoriul sirian. Potrivit specialiştilor americani rachetele Kalibr pot fi dotate cu ogive nuclere ceea ce creează pericolul real al declanşării unei crize nucleare odată cu apariţia lor în teatrele de operaţiuni militare. Preţul celor 26 de rachete trase spre 11 ţinte din Siria s-a situat între 8 şi 16 milioane de dolari.

În timpul Războiului Rece, în anii 1980, rachetele cu rază medie de acţiune (raza de acţiune cuprinsă între 1.000-5.500 km), la modă, se numeau SS-20 la sovietici şi Pershing I şi Pershing II la americani. Aceste rachete cu rază medie de acţiune au băgat spaima în două generaţii de europeni. Acum, la circa 25 de ani de la scoaterea din serviciu a celor două sisteme, între Washington şi Moscova începe o nouă cursă, deocamdată retorică a înarmării balistice a Europei (ruşii se pare că au testat, în 2012, o astfel de rachetă R-500, o rachetă de croazieră care foloseşte lansatorul 9K720 Iskander). 

Perspectiva întoarcerii rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa aminteşte cele mai sumbre zile ale Războiului Rece, când aliaţii NATO ai Washingtonului găzduiau rachete americane cu rază medie de acţiune cu lansare de la sol şi rachete balistice de tip Pershing 2 pentru a contracara rachete sovietice de tip SS-20. Răspunsul Statelor Unite-NATO la desfăşurarea rachetelor sovietice în zona ocupată de Tratatul de la Varşovia a declanşat o mişcare de protest în întreaga Europă, în special în Germania unde activişti prosovietici acţionau organizat, sub conducerea agenţilor STASI recrutaţi de KGB. Protestele au fost urmate de negocieri între Statele Unite şi Rusia care au condus la semnarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), primul acord care interzice o întreaga clasă de rachete. Tratatul INF semnat în 1987 de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov este tratatul care a mai rămas în vigoare, după ce Administraţia George W. Bush a retras SUA din Tratatul ABM, care interzicea dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale, iar administraţia de la Moscova s-a retras ulterior din Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE). Tratatul INF a lăsat în urmă o lume fără 2.692 de rachete nucleare de croazieră (846 distruse de SUA şi 1846 de URSS).

În 1991 preşedintele George H.W. Bush a ordonat în mod unilateral ca toate rachetele nucleare de tip Tomahawk cu baza de lansare de pe submarine şi de pe alte tipuri de nave să fie scoase, excepţia find numai un stoc de rachete de croazieră care se lansează de pe bombardierele B-52. Similar, Marea Britanie a scos rachetele de croazieră de pe submarine şi nave, ministru de externe de la vremea respectivă, Philip Hammond, argumentând operaţiunea cu următorul comentariu: „o bază de rachete de croazieră determină un risc semnificativ de eroare şi de escaladare neintenţionată” şi a continuat „incertitudinea pusă de asemenea arme poate creşte riscul unui război nuclear într-o situaţie internaţională tensionată”. În 2007 şase rachete de croazieră au fost încărcate din greşeală pe un bombardier B-52 şi au zburat peste 36 de ore deasupra SUA. Datorită faptului că rachetele de croazieră sunt asemănătoare cu cele convenţionale au fost uşor confundate. Dacă acest eveniment s-a întâmplat în SUA, el derulându-se sub strictele regulamente militare americane, ce s-ar putea întâmpla atunci când ruşii folosesc astfel de rachete în Orientul Mijlociu şi apare o greşeală?

Un alt moment semnificativ în sistemul relaţiilor internaţionale, cu consecinţe importante pentru securitatea Europei a fost semnarea Tratatului Forţelor Armate Convenţionale în Europa (FACE). Tratatul semnat de ţările Pactului de la Varşovia şi de ţările NATO, la 19 noiembrie 1990 la Paris prevedea reducerea considerabilă de către ambele părţi aflate în conflict de-a lungul Războiului Rece, a forţelor armate şi armamentelor şi respectarea unui oarecare echilibru între Occident şi Orient. Tratatul impunea restricţii în ceea ce priveşte echipamentul militar din Europa şi prezenţa forţelor armate în anumite regiuni sau la graniţele dintre state. De asemenea tratatul reglementa balanţa forţelor armate, a membrilor celor doua alianţe militare, limitând amplasarea armamentului convenţional de-a lungul liniilor de contact intre cele două organizaţii militare. În acest fel se elimina o posibilă concentrare a forţelor armate ce pot fi folosite pentru un atac spontan. Retragerea Federaţiei Ruse din FACE a deschis calea celor două acţiuni militare împotriva Georgiei în 2008 şi a Ucrainei în 2014.

Surse americane citate de presa internaţională au precizat că în Europa ar putea fi adus din nou armament strategic şi tactic. Pentru început, acesta ar trebui să fie suficient pentru a dota o forţă de 5.000 de militari americani. Parte din armament şi trupe ar urma să staţioneze şi în statele din flancul estic al NATO – Ţările Baltice, Polonia, România şi Bulgaria. Logica americană pleacă de la informaţiile obţinute de serviciile secrete că Rusia violează Tratatul Forţelor Nucleare cu rază intermediară de acţiune (ruşii au testat racheta R-500 cu rază de 500 km, o variantă a rachetelor Iskander precum şi rachetele RS-26 cu rază de acţiune care ar acoperi întregul teritoriu NATO). Chiar dacă niciun serviciu de informaţii european nu are capabilităţi suficiente de supraveghere a Federaţiei Ruse mai bune decît ale americanilor, niciun stat aliat din Europa nu dă semne că doreşte să se bazeze pe informaţiile americane cum că Moscova ar fi încălcat tratatul.

Liderii Germaniei sunt împotriva unei astfel de noi experienţe privind desfăşurarea de rachete de croazieră cu ogive nucleare în Europa. Ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier, susţinut de experţii militari germani care şi-au exprimat opinia că RS-26 nu intră sub incidenţa tartatului, vorbeşte despre „un reflex al războiului rece”. În schimb, referitor la retorica preşedintelui Vladimir Putin respectiv la scutul antirachetă de la Devesel sau la cel ce urmează a fi construit în Polonia, şeful Serviciului de Spionaj (BND), Guido Muller, spune că anunţul preşedintelui cum că Rusia îşi va dota armata în acest an cu 40 de rachete balistice capabile să penetreze sistemul antirachetă nu este decît „spectacol de propaganda”. Propaganda de la Moscova referitoare la posibilitatea ca SUA să revină cu rachetele sale cu rază medie de acţiune în Europa a luat o turnură agresivă.

Este din nou necesară o politică serioasă, consolidată şi pe termen lung a Occidentului ca răspuns la expansionismul rusesc şi această politică nu poate fi decât una de constrângere identică cu cea din timpul Războiului Rece.

Deocamdată semnele timpului pe care-l trăim în Europa sunt peste tot. Ungaria a ridicat un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia. Urmează Slovenia să ridice un gard de sârmă la graniţa cu Croaţia. Estonia ridică un gard de sârmă de 2,5 m înălţime la care se adaugă drone, camere cu termoviziune, radare şi senzori de supraveghere, la graniţa cu Federaţia Rusă. Vecinii letonieni au anunţat şi ei un plan de construire a unui gard la graniţa de est. Polonia plănuieşte ridicarea unor puncte de observare de ultimă generaţie la graniţa cu enclava rusescă Kaliningrad. Şi desigur Ucraina care are în plan să construiască un gard de-a lungul frontierei cu Federaţia Rusă. Vecinii Federaţiei Ruse construiesc garduri şi devin vigilenţi temându-se de omuleţi verzi politicoşi nevoie mare care pot lansa războaie hibride nedeclarate. Mulţi comentatori occidentali cheamă la o revigorare a spiritului documentului lui George Kennan, Lunga telegramă, care cuprindea, de fapt, filozofia de bază a unei politici de constrângere/încercuire a URSS în timpul Războiului Rece. Este din nou necesară o politică serioasă, consolidată şi pe termen lung a Occidentului ca răspuns la expansionismul rusesc şi această politică nu poate fi decât una de constrângere identică cu cea din timpul Războiului Rece. Această politică necesită înainte de toate o limitare a sferei de corupţie a Rusiei din Europa şi extinderea zonei de transparenţă a Occidentului.

În 2012, James Greene nota într-un raport pentru Chatham House că preşedintele Putin a utilizat schemele de corupţie plecate din Rusia în întreg spaţiul fost sovietic şi strecurate dincolo de el spunea acesta, în scopul de a-şi arunca umbra nefastă dincolo de graniţele Rusiei în dezvoltarea unui grup captiv de sprijinitori. Pentru a atinge acest obiectiv Moscova a folosit de la contracte netrasparente cu energie la companii create pe web, la intrări speculative de capital  în City-ul Londrei (centrul bancar al Marii Britanii) sau finanţarea partidelor politice extremiste în diferite state est sau vest europene.

Succesul unei astfel de politici a ridicat costul economic al conflictului global actual (Siria şi Ucraina), a făcut formală rezistenţa la presiunile Moscovei şi a dat Kremlinului un lobby coerent şi consolidat în capitalele Occidentale.

 Kremlinul a militarizat globalizarea!   

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

Constantin Pavelescu
28.10.2015, 10:37:23

Formularea-cheie din articol mi se pare aceasta: "Este din nou necesară o politică serioasă, consolidată şi pe termen lung a Occidentului ca răspuns la expansionismul rusesc şi această politică nu poate fi decât una de constrângere identică cu cea din timpul Războiului Rece. Această politică necesită înainte de toate o limitare a sferei de corupţie a Rusiei din Europa şi extinderea zonei de transparenţă a Occidentului." Singra şansă de evitare a declanşării unei noi demenţe precum cele două de care a avut parte Europa în secolul trecut, este după părerea mea aceea ca cetăţenii Europei să conştientitzeze că cei aflaţi în acest moment la pupitrul de comandă al Europei se află subordonaţi unor interese care n-au nimic în comun cu interesele fundamentale ale cetăţeanului european. Cetăţenii europeni trebuie să înţeleagă demagogia sfruntată a liderilor europeni care-şi declară obiectivul scoaterii Europei de sub statutul de "colonie a americii" şi de sub "sclavia americană". Nouă ca români ar trebui să ne fie foarte clară originea acestui tip de slogan, fiind deja familiarizaţi cu el începînd din timpul loviturii de stat din 2012, cînd aceste lozinci antieuropene şi antiamericane formau recuzita propagandistică de bază a haitei useliste sprijinită "ideologic" de Vocea Rusiei. Ba chiar şi mai de dinainte, de pe vremea în care propaganda bolşevică a regimului comunist ne asmuţea împotriva "imperialiştilor americani" şi a "puterdului capitalism occidental". Aşa că datrorită experienţei noastră de trăitori în România, n-ar trebui să ne fie greu să ne dăm seama de unde provine acest val de isterizare antiamericană la care este dresată populaţia Europei de către proprii ei lideri. Asta ar trebui cu uşurinţă să ne lămurească şi ce hram poartă aceşti lideri europeni, şi căror interese slujesc. A fi independent este un deziderat normal şi firesc, iar lupta pentru a te extrage din statutul de colonie este una absolut legitimă. Dar dacă facem o analiză a termenului "colonie" şi îl raportăm la realitatea actualelor relaţii dintre Europa şi America, se poate constata cu foarte mare uşurinţă că nu există nici un element comun cu termenul, că America nu poate să impună nimic Europei împotriva voinţei ei, aşa cum un colonizator îşi poate impune voinţa într-o colonie. Simplul fapt elementar că Europa poate în orice moment să-şi reseteze în mod unilateral relaţiile ei cu America, demonstrează clar şi limpede independenţa ei reală faţă de America. Aşa că toată această propagandă antiamericană care abundă de termeni precum "colonie" şi "sclavie" nu este altceva decît o uriaşă exagerare, o uriaşă manipulare, o diversiune propagandistică, un element de propagandă a urii şi a spălării pe creier cu care -din nou- noi românii sîntem deja familiarizaţi prin prisma propagandei useliste, propaganda unei forţe care doreşte reorientarea parteneriatelor strategice ale României dinspre Occident către Rusia. Aşadar ar trebui să fie destul de clar că obiectivul real al acestei manipulări este acela de îndepărtare a Americii de Europa, America fiind în acest moment singura forţă de pe lumea asta care este capabilă să apere Europa în faţa imperialismului expansionist rusesc. Şi pentru ca să nu mai existe nici un fel de dubiu cu privire la obiectivele reale urmărite elitele politice europene şi în special de stînga europeană, este suficient să observăm că în timp ce liderii europeni fugăresc America din Europa sub un val de fluierături şi de huiduieli, într-acelaşi timp se pun în genunchi şi-i pupă papucul lui Putler. Adică liderii europeni ţipă că vor independenţă faţă de "colonizatorii" americani, iar cel mai bun loc unde pot ei să o găsească este sub cizma rusească. Autorul vorbeşte vag şi generalist despre "o limitare a sferei de corupţie a Rusiei din Europa", dar atunci cînd te raportezi la realitatea concretă, constaţi că în această "sferă a corupţiei Rusiei din Europa" cuprinde întreaga stîngă europeană, cuprinde lideri ale celor mai puternice ţări occidentale, cuprinde guverne, cuprinde agenţii guvernamentale, cuprinde presă, ONG-uri şi organizaţii civice, cuprinde forţe extremiste de toate orientările, forţe separatiste, eurosceptice sau antieuropene de-a dreptul şi numai Dumnezeu mai ştie ce mai cuprinde... Ne aflăm practic într-o Europă sufocată de activitatea cozilor de topor ruseşti infiltrate absolut peste tot, în toate domeniile şi la toate nivelurile şi care toate lucrează concertat şi coordonat la distrugerea edificiului european şi concomitent la facilizarea expansionisnului imperialist rusesc în Europa. Cine îşi poate închipui că madam Merkel a făcut o prostie şi a greşit atunci cînd i-a invitat pe habîrdani să invadeze Europa, se înşeală. Madam Merkel nici nu este proastă şi nici nu face greşeli fără să-şi dea seama. Din punctul ei de vedere a făcut ceea ce trebuia: A mai băgat un pachet cu dinamită sub coeziunea Europei. Iar dacă ne amintim atitudinea pe care a avut-o cu privire la situaţia din Ucraina, nici măcar nu-i greu de dedus în folosul cui acţionează. Cînd Junker, liderul popularilor europeni trece peste poropriul lui grup politic sfidîndu-l atunci cînd cu o mînă a trîntit uşa în nasul Americii iar cu cealaltă a deschis uşa Europei în faţa lui Putler, poate să fie cineva atît de naiv încît să-şi poată închipui că a facut o greşeală?... La nivelul acesta nu se greşeşte, sau în orice caz nu în halul ăsta. Aşa că pot să spun că Junker ştia foarte bine ce face. Sau mai precis, ce i s-a spus să facă... Autorul vorbeşte despre "o limitare a sferei de corupţie a Rusiei din Europa". Întrebarea este, mai există cineva în Europa capabil să "limiteze" această corupţie?...

0 (14 voturi)
Dobrican Felician
28.10.2015, 12:01:35

"Tratatul ABM, care interzicea dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale" Ca specialist ar trebui sa stiti ca Tratatul ABM a constat din interzicerea rachetelor Anti-Balistice (precum cel instalat la Deveselu) si nu la interzicerea rachetelor balistice intercontinentale. De altfel americanii au inceput testarea actualului scut ABM inca din 1997 cu 5 ani inainte de a se retrage din acel tratat in 2002. Asa ca pe cuvintul americanilor nu poti pune mare pret,ei cautind in continuare armele de distrugere in masa din Irak. R-500 este doar un mit,nimeni nestiind daca exista sau nu si daca chiar a fost testata.Chestiunea fiind simpla,chiar daca Iskander are raza de pina la 500 de km in timpul testelor,oricind poate fi marita raza de actiune prin simpla marire a combustibilului solid care o propulseaza. Rubezh sau RS-26 este o alta mincare de peste si asta in nici un caz nu incalca Tratatul INF.Raza de actiune fiind intre 6000 si 12000 de km. Eu stiu de ce sunt americanii atit de speriati de RS-26 Rubezh,fiindca aceasta racheta unica dupa un zbor balistic pe o orbita foarte joasa coboara la doar citiva m de sol sau apa pe ultimii 100-150 de km transformindu-se intr-o quasi racheta de croaziera,care din cauza curburii Pamintului este aproape imposibil de detectat de radarele de la suprafata.Iar din cauza vitezei de 25.000 de km/h este practic imposibil de doborit.

+1 (11 voturi)
Dobrican Felician
28.10.2015, 12:11:29

"Într-o recentă postare în cotidianul Washington Post, fostul Secretar al Apărării William J. Perry, părintele armelor nucleare de croazieră ale SUA, spunea despre ele că sunt o armă unică privind posibilităţile de destabilizare, deoarece ţinta pe care o vor lovi nu se va şti niciodată dacă este sub un atac convenţional sau nuclear" Aceasta fraza explica fara dubiu de ce rusii sunt ingrijorati de Deveselu.Exact pentru ca lansatoarele verticale MK-41 pot lansa atit rachete de interceptare ABM cit si rachete de croaziera Tomahawk care pot fi dotate cu incarcatura nucleara. Si exact de aceea construirea acestui site Aegis-Ashore la Deveselu incalca Tratatul INF. Asa ca cei ce incalca Tratatele internationale sunt americanii si nu rusii..

+2 (12 voturi)
Gavrila
28.10.2015, 12:45:27

Se face gard in jurul cotetului...oare de ce? Sa nu scape porcul din cotet...experienta supuen ca distruge tot

-2 (8 voturi)
cioian ioian
28.10.2015, 15:59:50

Scopul celor două mari puteri militare mondiale USA și RUSIA este dea înarma puternic EUROPA NEȘTIUTOARE și CREDIBILĂ.Rezultatul viitorul război se va purta ca de obicei pe teritoriul acestui slab pregătit continent numit, Europa o Europă destabilizată de MAREA imigrație din spațiul asiatic..O europă fără armată proprie,dezbinată politic.Creduli de europeni nu-și dau seama de pericolul în care se găsesc. Dorința de acaparare a puteri și influienței dintre Germania,Franța pe de o parte și a Angliei le face OARBE față de intențiile marilor pericole din vestul și estul Europei.USA face tot posibilul să evite o confrunatare directă cu Rusia și China pe teritoriul său ,așa că il va transfera pe bătrînul continent .Arma să ceea mai mare este NATO al cărui contribuitor principal este,atît în finanțare cît mai ales în forțe militare.Așa că pe europeni nu-i așteptă nimic bun din gîlceava celor care fac și desfac ițele politici mondiale.

+3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (19)