Radovan Karadjici, fostul lider politic al sârbilor bosniaci, a fost condamnat la 40 de ani de închisoare

Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie a dat verdictul în cazul lui Radovan Karadjici, fostul lider politic al sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), pe numele căruia au fost formulate 11 capete de acuzare, inclusiv pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Fostul lider politic al sârbilor bosniaci a fost condamnat la 40 de ani de închisoare pentru genocid la Srebreniţa, crime de război şi crime împotriva umanităţii, relatează DPA.

Din cele 11 capete de acuzare, el a fost găsit vinovat de zece, pentru acuzaţia de genocid în alte şapte oraşe în afară de Srebreniţa nexistând suficiente dovezi.

Karadjici a negat toate acuzaţiile. 

Zeci de supravieţuitori ai masacrelor din Bosnia şi ai lagărelor de concentrare au venit la Haga pentru a fi prezenţi la citirea verdictului.

Procesul lui Radovan Karadjici, în care acesta s-a reprezentat singur, a început în octombrie 2009 şi s-a încheiat în octombrie 2014.

În vârstă de 70 de ani, Karadjici a fost acuzat de masacrarea a 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani de forţele sârbe bosniace la Srebreniţa în iulie 1995, cel mai sângeros măcel comis în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial şi calificat drept genocid de justiţia internaţională.

Împotriva lui au fost formulate 11 capete de acuzare, printre care crime împotriva umanităţii şi crime de război comise în timpul războiului din Bosnia, care a lăsat în urmă aproximativ 100.000 de morţi şi a provocat strămutarea a 2,2 milioane de persoane între 1992 şi 1995.

Fost preşedinte al Republicii Srpska, unilateral proclamată de sârbii bosniaci, Karadjici a fost, de asemenea, acuzat pentru asediul de la Sarajevo care a durat 44 de luni şi în timpul căruia au fost ucise 10.000 de persoane.

Prins după 13 ani de căutări

În iulie 2008, Radovan Karadjici a fost arestat de către serviciile secrete sârbe, la Belgrad, într-un autobuz, la capătul a 13 ani în care a fost urmărit, s-a ascuns şi a reuşit să scape altor tentative de arestare.

În momentul arestării sale, Karadjici era de nerecunoscut: având barbă albă şi părul lung, el se prezenta drept Dragan Dabici, specialist în terapii neconvenţionale.

Rasim Ljajici, ministrul pentru drepturile omului şi ale minorităţilor de la acea vreme, a dezvaluit că Radovan Karadjici lucra de mai multă vreme, deghizat, într-o clinică particulară din capitala Serbiei, unde practica medicina alternativă.

La scurt timp după ce a fost arestat, Karadjici a fost transferat la Tribunalul de la Haga.

La aproximativ o lună după, Karadjici se transformase într-un „produs turistic“ profitabil.

O agenţie sârbă oferea atunci un traseu turistic prin locurile frecventate de fostul lider politic al sârbilor din Bosnia sub identitatea medicului naturist Dragan Dabici.

Turul începea cu o scurtă oprire pe strada Iuri Gagarin, la blocul cu numărul 267, unde a locuit acesta. Următorul punct: brutăria de unde obişnuia să-şi cumpere tradiţionala plăcintă de cartofi.

Piesa de rezistenţă a programului era însă cârciuma Madhouse, din cartierul Luda Kuca, unde fostul lider al sârbilor bosniaci obişnuia să-şi petreacă serile ascultând muzică sârbească sau discutând la un pahar de vin cu naţionaliştii din zonă.

Turiştilor străini dornici să experimenteze viaţa pe care Karadjici a dus-o când era fugar li se dădea ocazia să se limbe şi cu autobuzul de pe linia 73, unde a fost arestat Radovan Karadjici.